Cei mai frumosi oameni sunt oamenii tineri. Dar nu Orice tanar este cel mai frumos.. cu mari posibilitati in ea. Dar inca nerealizata ca tinerete deplina. Ofera posibilitati in multe domenii. Un caier si inca un caier, inca un caier. Din care cineva isi poate toarce fir pentru cea mai indrazneata imbracaminte de explorator, de om al faptei, sau, dimpotriva, isi poate toarce fir dublu ori triplu pentru ciorapii caldurosi de langa soba. La varsta adolescentei substratul biochimic al imbatrinirii aproape ca nu intereseaza; in prim plan aflandu-se substratul psihologic al vesnicei tinereti.
Asadar, imbatrinirea este si un accident? Da. Dar produs de obicei din vina celui care a cazut prea devreme prada "drogomaniilor" sau s-a lasat prea usor narcotizat de acea "vita minima" a temperaturilor scazute. Dar, sa rasfoim rapid si alte dosare ale creierului intocmite de biofizicieni. Un excitant electric, termic, chimic sau mecanic determina, la nivelul celulei nervoase, o stare de excitatie. cand aceasta este destul de puternica, se propaga in lungul prelungirilor celulare, de-a lungul fibrelor nervoase din nerv ca "impuls nervos". Impulsul nervos are, fireste, un substrat biochimic,.
Dar multe dintre manifestarile sale intra sub incidenta biofizicii. La baza acestei activitati stau, dupa cum s-a constatat, procese electrochimice. Transmiterea impulsului nervos are loc printr-un proces electric care se aseamana si totodata nu se aseamana cu cei constatat de om in conditiile experimentului pe animale, pe fibre nervoase izolate sau pe nervi. Ce s-a putut constata experimental? In repaus, celula nervoasa pdseda un potential electric de circa 70 mv. Diferenta de potential se realizeaza pe seama ionilor de sodiu si a ionilor de potasiu. Iata cum: un mecanism special pe care-l numim "pompa de ioni" mentine, in conditiile repausului functional al neuronului, o concentratie de ioni de sodiu in exteriorul celulei si o concentratie mai mare a ionilor de potasiu in interior.
Unde de depolarizare se propaga in ambele sensuri pornind din locul in care am aplicat catodul. In momentul in care starea de repaus ia sfarsit (survine excitatia) o "unda de depolarizare" isi face asa. Dar aparitia. Ea se propaga datorita schimbarii rapide a proprietatilor electOrice ale membranei neuronului. Ce s-a intamplat? Excitatia a facut ca, timp de aproximativ o miiisecunda, membrana sa permita o inversare a concentratiei celor doua tipuri de ioni: ionii de potasiu ies din celula, iar cei de sodiu intra — potentialul de membrana schimbindu-se in urma acestei permeabilizari temporare de la —70 mv la +20 mv. Imediat insa, membrana isi revine trhnitind ionii celor doua elemente "la locurile lor".
Impulsul nervos este, in fond, o modificare autopropa-gata (fibra nervoasa nu serveste, adica, drept canal pentru scurgerea unei energii venite de undeva din afara; aceasta energie provine chiar din fibra respectiva). De aici, o particularitate: transmiterea starii de excitatie depinde intr-o masura importanta de structura, de integritatea, de insusirile fibrei respective. best si b taylor compara conducerea nervoasa cu o scin-teie care parcurge rapid o dira de praf de pusca. Nu seamana cu o unda transmisa prin apa sau prin aer a carei forta si amplitudine scad cu distanta. Continuind analogia cu dira de praf de pusca, autorii citati arata ca Trecand printr-o portiune in care praful, dintr-un motiv sau altul, s-a umezit, scanteia poate diminua in intensitate, propagindu-se mai incet, pentru ca in momentul in care da iarasi de pulberea uscata sa reizbucneasca cu intensitatea si viteza de propagare de la inceput, pastrin-du-si intacte aceste insusiri pe tot parcursul direi cu praf de pusca uscat. Analog portiunii "umede" de pe traseul cu pulbere putem gasi, in cazul celulei nervoase, o portiune trataita cu narcotice. S-au facut astfel de experiente actionind pe nerv cu alcool si, respectiv, cu vapori de eter.
Viteza de conducere prin fibra nervoasa creste proportional cu diametrul fibrei (prin cele motoare, mai groase, impulsul se propaga mai repede decat prin fibrele senzitive care sunt mai subtiri); fibrele mielinizate, la randul lor, fiind mai "bune conducatoare" de impuls decat cele nemielinizate. La fibrele mielinice impulsul se propaga din strangulatie in strangulatie. Cercetarile ultimelor decenii (nasonov -— 1943, ungar 1957, benetato — 1960) aduc argumente jn favoarea tezei dupa care ,,permeabilizarea" membranei excitate s-ar datora unei denaturari reversibile a proteinelor si nu unei simple "dislocari" a ionilor de calciu, cum sustineau unii adepti ai "teoriei membranei" formulata pentru prima data de bernstein in 1902. Deosebit de importanta este transmiterea sinaptica a excitatiei. Actiunea mediatorilor eliberati poate fi excitatoare sau inhibitoare.
* Notă: Grosu, Eugenia - Tainele creierului uman, Editura Albatros, 1977