Daca am ajuns la hibernare, ne putem opri putin si la somnul propriu-zis. Inca din cele mai vechi timpuri el a constituit un atractiv subiect de cercetare,. Dar si de speculatie. Dintre teoriile relativ recente o citam pe aceea potrivit careia, in somn, functia celulelor corticale se suspenda prin refractia prelungirilor dendritice, deci prin pierderea contactului dintre neuroni. O explicatie destul de mecanicista. Altii au explicat somnul prin diminuarea cantitatii de singe (implicit de oxigen si glucoza) care ajunge la creier. S-a pornit in acest caz de la asa-numita "anemie cerebrala post prandiala": dupa mese, singele este mobilizat in cantitate mai mare spre stomac si intestine pentru a ajuta digestia; la creier instalindu-se anemia manifestata printr-o anume stare de somnolenta.
Starea de oboseala a centrului vasomotor intra, de asemenea, in discutie. Teoriile chimice ale somnului sustin ca in organismul obosit s-ar acumula substante care provoaca somn. Astfel de substante au fost denumite: hipnotoxina, bromhormon . dar somnul — si visele — necesita o tratare mai ampla in capitolul urmator. O descoperire promitatoare in domeniul "chimiei creierului" au facut-o, in anul 1973, aproape simultan, patru echipe de cercetatori (doua in statele unite, una in anglia si alta in suedia) lucrand independent: encefalina, o substanta produsa de creierul uman, are aceleasi proprietati analgetice (de combatere a Durerii) si se fixeaza pe aceiasi receptori ca si o substanta vestita, straina organismului — morfina. In fata cercetatorilor s-a deschis, asadar, marele capitol al studierii substantelor numite endorfine, banuite a avea un rol important in mentinerea echilibrului psihic la om (administrarea encefalinei la bolnavii de schizofrenie a dus la aparitia unor ameliorari vizibile). pana in prezent au fost descoperite cinci asemenea substante care "mimeaza" actiunea morfinei (nu si neajunsurile administrarii acesteia: obisnuinta, dependenta fata de drog) — o cucerire importanta care se cere pe deplin valorificata, continuata creator. Anxietatea, obsesiile, fobiile, dezechilibrele de Orice fel survenite in viata psihica a omului au, asadar, si o componenta biochimica proprie, "mediatori" ce pot fi blocati sau stimulati de alte substante chimice.
* Notă: Grosu, Eugenia - Tainele creierului uman, Editura Albatros, 1977