Intrucit am considerat groaza ca determinant al unei incordari nefiresti si al unor emotii violente ale nervilor, din ceea ce am spus urmeaza, fireste, ca tot ceea ce este menit sa produca o asemenea incordare trebuie sa determine, fara doar si poate, o emotie similara groazei (cf. Partea II, sectiunea II) si prin urmare, trebuie sa fie o sursa a sublimului, desi nu trebuie sa fie legata de ea nici un fel de notiune de primejdie. Asa ca pentru a dezvalui izvorul sublimului nu mai trebuie facut mare lucru decat sa aratam ca exemplele de sublim, oferite in partea a п-a, se refera la lucruri care prin natura lor sunt menite sa produca acest gen de tensiune, fie prin operatia primara a mintii, fie prin cea a trupului. In legatura cu asemenea lucruri care ne impresioneaza prin ideea asociata a primejdiei, nu incape indoiala ca ele produc groaza si actioneaza prin cine stie ce modificare a acestei emotii ; si ca groaza, atunci cand este suficient de puternica, stirnes-te emotiile trupesti abia pomenile, iarasi este mai presus de Orice indoiala dar daca sublimul este cladit pe groaza sau pe vreo alta simtire de acelasi lip, al carei obiect il constituie Durerea, trebuie mai intai sa cercetam cum se poate obtine incantarea dintr-o cauza aparent atat de opusa ei. Spun ineiniarea, pentru ca, asa cum am remarcat adesea, este in mod evident diferita prin cauza si natura ei proprie de placerea reala si propriu-zisa. Cum poate fi Durerea izvor de incantare. Asa a oranduit providenta ca o stare de odihna si inactivitate, oricat de mult ar conveni leneviei noastre, trebuie sa aduca nenumarate neplaceri ; trebuie sa genereze asemenea tulburari incat sa ne sileasca sa ne apucam de vreo munca oarecare, ca un lucru absolut indispensabil pentru a ne face sa ne petrecem viata cu oarecare multumire ; caci natura odihnei consta in a ingadui tuturor partilor trupului nostru sa se destinda, si aceasta stare nu numai ca pune membrele in incapacitate de a-si indeplini functiile, dar preia si acel tonus viguros al fibrei, care este necesar pentru a provoca secretiile naturale si necesare.
In acelasi timp, in aceasta stare trindava, inactiva, nervii sunt mai expusi unor convulsii ingrozitoare decat atunci cand sunt suficient de inviorati si intariti. Melancolia, disperarea, prostratia si adeseori sinuciderea constituie consecanta privirii sumbre a-supra obiectelor si a lumii in general pe care o capatam in aceasta stare de destindere a trupului. Cel mai bun leac pentru toate aceste rele il constituie miscarea fizica sau munca ; iar munca reprezinta o infringere a dificultatilor, o exercitare a puterii de contractie a muschilor ; si ca atare, din toate punctele de vede re, dar in grade diferite, ea seamana cu Durerea, care consta si ea intr-o tensiune sau contractie. Nu numai ca munca este necesara pentru a mentine madularele mai grosolane intr-o stare adecvata pentru indeplinirea functiilor lor, dar mai mult decat atit, ea este deopotriva necesara si acelor organe mai fine si mai delicate asupra carora si prin care actioneaza imaginatia si poate chiar si cclalalte capacitati mintale.intrucit este probabil ca nu numai partile inferioare ale sufletului (cum sunt denumite pasiunile), ci si intelegerea insasi recurge in functionarea ei la anumite fine instrumente corporale ; desi ce anume sunt ele si unde sunt situate, este oarecum greu de stabilit: dar ea se foloseste in Orice caz de asemenea organe, ceea ce rezulta cu claritate din urmatorul fapt: exersarea indelungata a puterilor mintii genereaza o oboseala iesita din comun a inircgului trup ; pe de alta parte, marile eforturi fizice sau Durerea slabesc si uneori chiar distrug total facultatile mintale. Acum, Intrucat exercitii fizice corespunzatoare sunt esentiale partilor musculare grosolane ale constructiei noastre, si fara acest indemn ele ar deveni trindave si s-ar imbolnavi, aceeasi regula se aplica si partilor mai fine la care ne-am referit ; pentru a le pastra in buna ordine, ele trebuie sa fie zguduite si starnite ca sa ajunga intr-o forma buna. Exercitiul necesar pentru organele mai fine. Dupa cum truda obisnuita, care constituie o modalitate a sufletului, reprezinta un exercitiu al partilor mai grosolane ale sistemului, o modalitate a groazei reprezinta exercitiul partilor mai fine ale sistemului; si daca o anumita modalitate a Durerii este de asemenea natura incat sa actioneze asupra ochiului sau urechii — acestea fiind organele cele mai delicate — modul acesta de a le impresiona se apropie cel mai tare de cele care au o cauza mintala.
In toate aceste cazuri, daca suferinta si groaza sunt modificate in asa fel incat. Sa nu fie cu adevarat daunatoare ; daca suferinta nu este impinsa pana la violenta, iar spaima nu duce la distrugerea imediata a persoanei, Intrucat aceste emotii elibereaza partile organismului — fie grosolane, fie mai fine — de o povara primejdioasa si suparatoare, ele sunt capabile sa produca inein tarea ; nu placerea, ci doar un soi de groaza placuta, un soi de liniste cu o nuanta de groaza ; care, Intrucat tine de autoconservarea individului, reprezinta una din cele rnai puternice emotii. Obiectul ei il constituie sublimul. As folosi termenul de uimire pentru gradul ei cel mai inalt; gradele mai mici sunt teama respectuoasa, reverenta si respectul; insasi etimologia acestor cuvinte arata provenienta lor, si in ce masura sunt deosebite de placerea propriu-zisa. De ce lucrurile neprimejdioase produc o emotie asemanatoare groazei. O variatie a groazei sau a Durerii este intotdeauna cauza sublimului). cu cred ca pentru groaza sau pentru pericolul asociat ei, explicatia de mai sus este suficienta.
E nevoie de ceva mai multa bataie de cap pentru a arata ca asemenea exemple ca cele pe care le-am dat despre sublim in partea a doua a studiului sunt capabile sa produca un gen de suferinta si deci sa aiba de-a face cu groaza, putind fi, deci, explicate prin aceleasi principii. Si in primul rand este vorba de obiectele mari ca dimensiuni. Vorbesc de obiectele vizuale.
* Notă: Burke, Edmund - Despre sublim si frumos, Editura Meridiane, 1977