Tablourile elevilor sai, care au fost, apoi retusate de rubens, sunt usor de recunoscut; in ele nu gasim transparentele de pe urma carora marele pictor tragea atatea foloase. Se pare ca in tablourile lui rubens masele lipsite de lumina nu sunt aproape deloc incarcate de culoare; aceasta era o critica din partea dusmanilor care pretindeau ca tablourile sale nu aveau destula pasta si ca aproape nu constau decat dintr-un verni colorat, tot atat de putin durabil ea si artistul. Vedem astazi ca aceasta profetie era cu totul neintemeiata. La inceput, sub pensula lui rubens, totul avea doar aparenta unui glasiu, dar desi adeseori artistul lasa vizibile tonurile din imprimatura de pe panza, ea era totusi acoperita in intregime de culoare. Unul dintre principalele sfaturi in privinta coloritului pe care le repeta adesea elevilor sai, arata ca este foarte periculoasa folosirea albului si a negru lui incepeti, spunea el, sa pictati usor umbrele; feriti-va sa lasati sa se strecoare aici albul, care este otrava pentru tablou, exceptind cazul luminilor; daca albul toceste acest viril stralucitor si am in, culoarea nu va mai fi calda, ci greoaie si cenusie". Dupa ce arata ca aceasta masura de precautie este atat de necesara pentru umbre, si dupa ce precizeaza care sunt culorile care pot dauna, el continua astfel: "nu acelasi lucru se intampla cu luminile; culorile lor se pot incarca dupa cum consideram necesar; ele au consistenta: trebuie insa sa fie pure. Reusim acest lucru plasind fiecare tenta la locul ei si cat mai apropiata de cealalta, astfel incat, printr-un usor amestec cu peria sau cu pensula, sa reusim sa le topim trecindu le una prin alta fara sa le violentam; apoi putem reveni asupra acestei preparari si sa asternem tuse precise care reprezinta intotdeauna trasaturile distinctive ale marilor maestri".
Sursa lui descarnps este necunoscuta dar el este elevul lui largilliere care s-a preocupat mult de pictura olandeza). Rubens caruia II fusese adresat acelasi repros l-a readus pe teniers la prima lui maniera de lucru. El l-a sfatuit sa incarce partile luminoase atat cat crede de cuviinta, dar sa nu uite niciodata, cand picteaza umbrele, ca trebuie sa pastreze transparentele imprimaturii pinzei. Cu exceptia fondului foarte absorbant, ebosa se face aproape exclusiv cu esenta. Mediumul este util, in acest caz, dar numai prin plumbul pe care-l contine. Nn trebuie sa punem niciodata mai mult decat am face-o cu un sicativ. La fel va fi pentru lumini, cel putin pentru stralucirea lor.
Din aplicarea demi-pastelor, in relatiile lor reciproce va rezulta modeleul. Nu este indiferent sensul trecerilor (pasajelor). Hubens spune sa ne ferim sa atenuam puritatea transparentei, lasind sa se strecoare aici cat de putin alb.. dimpotriva, pentru a obtine in demiterile acea catifelare de piersica sau de figura tanara, efect de velatura, Pierre Paulet aminteste ca intotdeauna trebuie condus opacul spre transparent, adica deschisul spre inchis. Sau ale panoului; altfel culoarea acestei imprimaturi nu ar mai avea nici un rol. Descarnps, <> >. Cil. Voi.
pagina Mansaert, le peinlre amaleur el curieu. R, pagina In mai multe locuri, ele (culorile) sunt asternute in straiuri foarte groase si foarte grosolane iar in altele, in straturi foarte fine incat vezi prin ele fondul panoului, in special in zonele mari de umbra. Un alt sfat era sa foloseasca fonduri albe pe care ei pictau si, adesea, chiar din prima nuna, fara sa retuseze ceva. Rubens se folosea intotdeauna de aceste fonduri si en am vazut tablouri lucrate de acest mare om, facute din prima mana si avand o vivacitate minimala. Aproape exclusiv, deoarece, chiar atunci cand lucram slab, avem intotdeauna interes sa introducem chiar de la inceput un sicativ, ca sa evitam craclurile de retragere (provocate de uscare).
Contrar parerii curente a artistilor moderni, prezenta acestuia in culoarea de fond nu provoaca intunecarea tonurilor. Pentru o schita cursiva, fara medium, se pun in esenta doua sau trei picaturi de sicativ de courlrai brun. Aceasta se impune si mai mult in cazurile in care preparatia suportului este de asemenea natura insit riscam incalcarea reguli "gras pe slab". O operatiune facuta in mod clasic cu pensula uscata, dar aceasta nu este asa-numilul blaireaulage (pensulatia usoara, superficiala a culorilor umede, proaspete, facuta cu pensula din par de viezure bursuc pentru a le amesteca si intrepatrunde superficial, ohlinind astfel o suprafata neteda, "linsa", cu efecte optice, contrarii celor mentionate in acest paragraf). Toate aceste reguli sunt valabile, asa cum este, De altfel, cea a numarului de aur. Deoarece, ca si in cazul lui, acestea sunt mai degraba bune deprinderi care se invata si explicatie a faptelor decat un sistem riguros a carui aplicare meticuloasa ar inchide pictorul intr-o ielinica seaca. Aceasta face parte din mestesugul pe care trebuie mai intai sa-l stapanim.
Opera de arta se va naste dupa aceea prin ecloziune brusca sau elaborare indelungata, dar intotdeauna dand impresia de libertate. Aceste reguli sunt absolute, si foarte pretioase, cand sunt aplicate in mod spontan de cel care stie, de la bun inceput, unde vrea sa ajunga! Decizia este calitatea acuarelistului, care nu are dreptul sa se insele. Acelasi lucru se intampla cand se lucreaza in factura deschisa, adica lasind sa joace, prin transparenta, luminozitatea panoului alb, ca in schitele lui rubens, unde, uneori, acest fond reverberant este in prealabil incalzit cu o zeama transparenta colorata in ocru. Pe un suport neted si alb, preparat odinioara cu clei, iar in prezent cu o emulsie vinilica sau acrilica, cu ajutorul mediumului flamand reusim imbinarea profunzimii cu luminozitatea. Procedeul merge mult mai departe decat acuarela. Cel mai bun mod de a obtine un fond perfect neted este de a incepe, dupa cum am vazut, prin "a hrani" panou si a-i aplica "imprimalltra".
Nu este nevoie de precautii speciale. Se lasa sa se usuce timp de doua sau trei zile. Se opereaza dupa aceea exact ca la vopsitoriile auto. Se procura hartii abrazive care servesc la caroseriile auto si care vor fi folosite in ordinea crescinda a finete" lor. Este esential sa nu se lucreze pe uscat. Se slefuieste prin urinare cu apa stropind si spalind din abundenta cu un burete. Se lucreaza repede si usor.
Pentru a aplica straiul de preparalie pe panou, sa ne gandim la cutitele suple si dreptunghiulare folosite in zilele noastre de earosieri. Aceste hartii abrazive cu apa sunt pe baza de carbo-runduin (silicon-carbid ele sunt produse mai ales de firma "minnesota" si se gasesc in sortimente cu diverse grade de linele la droghisti (coincivianti de culori si de produse de uz casnic). Pentru ca este completat de straluciri opace si de pasaje translucide. Dar pentru cu ol sa-si pastreze valoarea, nu trebuie sa repictam. Singurele corecturi trebuie sa se faca prin stergere cu o panza inmuiata in esenta. Fara sa impingem atat de departe rolul reverberant al imprimaturii II putem cerc ca, prin propria-i culoare, sa constituie un punct de pornire; exista doua resurse de exploatat: folosim un fond colorat. Albul pinzet este intrerupt intr-un strat prin adaugarea unei culori de pamant sau a negrului.
Sa ne gandim la fondul rosu al tablourilor lui lebrun, la fondul gri, uneori plasat chiar pe unul rosu ai celor ale lui veronese. Aceasta ne permite sa ne dirijam mai bine lucrul pentru ca ebosind, mergem spre luminos ca si spre intunecat. In plus, acest fond da nastere unei dominante generale si leaga tonurile, deoarece, neobtinandu-se peste tot opacitatea absoluta, culoarea lui proprie se face intotdeauna simtita. Lucrarile de dimensiuni mari castiga astfel multa unitate. Vom vedea, in legatura cu suportul ,. Flashe", o alta metoda, preluata de la venetieni, in care se schiteaza cu apa o ebosa policroma, pe care o putem modifica in cursul executiei si peste care se revine in ulei. Astfel, se echilibreaza foarte repede raporturile intre culori si amplasarea.
In plus, grundurile colorate diferit se vor acorda impreuna cu culorile de ulei si cu mediumul care fi se vor suprapune. cand lucram pe fond colorat, ambele mediu-muri sunt potrivite. Artistul va alege unul dintre ele, dupa cum doreste sa caute o materie mai subtila si mai transparenta sau una mai viguroasa si mai saturata.
* Notă: Havel, Marc - Tehnica tabloului, Editura Meridiane, 1980