Nascut la 9 octombrie 1835, in normandia (provincie din nordul frantei), camille saint-saens (1835- 1921) si-a inscris numele in istoria culturii franceze moderne ca unul din cei mai inflacarati luptatori pentru reafirmarea si dezvoltarea artei muzicale a patriei sale, vremelnic cazuta sub inriurirea muzicii germane. In frageda copilarie, saint-saens a dovedit aptitudini muzicale cu totul exceptionale. Inaugurindu-si cariera de interpret la varsta de patru ani si jumatate, el a ajuns apoi unul din eei mai straluciti pianisti-organisti ai celei de a doua jumatati a secolului trecut. Iszt insusi l-a socotit "cel mai mare orga-nist al lumii", iar virtuozi de frunte ca anton Rubinstein si clara schumann, in trecere prin Paris, nu au pregetat sa-i aduca omagiul lor. Ormat la scoala marilor maestri ai trecutului si patruns de un adine respect fata de principiile estetice ale clasicismului muzical, saint-saens n-a fost totusi un conservator. El a preluat critic tot ceea ce curentele muzicale ale vremii sale puteau sa-l invete. Astfel, si-a insusit tendintele prietenului sau Franz liszt, contribuind la innoirea formelor mari ca simfonia si concertul.
Idicindu-se impotriva dominatiei muzicii germane, el a militat pentru cultivarea traditiilor nationale in muzica franceza. Uzicienii francezi au inteles si au sustinut initiativa lui saint-saens si astfel s-a ajuns in 1871 la infiintarea societatii nationale de muzica franceza. Ascuta din entuziasmul artistic si elanul patriotic al celor mai de seama reprezentanti ai muzicii franceze contemporane ca ranck. Alo, massenet, bizct, gounod, faurd si duparc, grupati in jurul lui saint-saens, societatea nationala a devenit, sub conducerea primului ei presedinte saint-saens si a urmasului sau, сёзаг franck, leaganul renasterii muzicale franceze. Ompozitor de o mare fecunditate, saint-saens a lasat o mostenire muzicala considerabila, reunind practic toate genurile muzicale. Astfel, pe langa un mare numar de mici piese instrumentale si vocale, creatia maestrului francez cuprinde un sir intreg de sonate si concerte pentru diferite instrumente, trei simfonii (pPrintre care monumentala simfonie in do minor cu orga, cinci concerte pentru pian, trei concerte pentru vioara, doua concerte pentru violoncel, poeme simfonice si binecunoscuta fantezie carnavalul animalelor. Ca toate acestea se adauga cateva cantate si oratorii (potopul si lyra si harpa) precum si 13 opere dintre care samson si dalila si-a cucerit de mult un loc de cinste in repertoriul marilor scene liOrice de pretutindeni.
E langa valoarea ei artistica incontestabila, desi uneori inegala, creatia lui saint-sabns are meritul de a fi stimulat si determinat aparitia in franta a unei scoli de simfonisti, demni urmasi ai stralucitului trecut muzical francez si indeosebi ai traditiei create de marele hector berlioz.
* Notă: Pricope, Eugen - Ghid De Concert, 1977