Care aur si de ce grosime este bun pentru poleit si lustruit si de pus pe mordanti

Sa stii ca aurul care se pune pe panouri, n-ar trebui sa se traga decat o suta de foite dintr-un ducat, dar ies si o suta patruzeci si cinci ; totusi, aurul de pe partile netezi trebuie sa fie mai putin lucios. Si baga de seama, cand vrei sa cunosti aurul — cand il cumperi —, ia-l de la un ins care sa fie bun aurar. Si uita-te la aur; caci, daca-l vezi unduind si dur, ca pergamentul, atunci ia-l ca-i bun. La cornise sau la frunzisuri se poleieste mai bine cu aur mai subtire; pentru frizele gingase ale ornamentatiilor cu mordanti, aurul trebuie sa fie foarte subtire, ca o panza de paianjen. Cum trebuie sa conturezi indeosebi diademele, sa cizelezi aurul, si sa tai din nou contururile figurilor? cand panoul este lustruit si terminat, trebuie sa iei mai intai compasul: sa tragi aureolele sau diademele; sa le cizelezi, sa te opresti asupra frizelor, sa le cizelezi cu mici intiparituri, pentru a straluci puternic; sa ornamentezi cu alte intiparituri, si sa cizelezi, daca se afla frunze. Toate acestea trebuie sa le vezi punindu-le in practica.

Dupa ce ai tras diademele si frizele, ia intr-un vasulet putin alb de plumb bine frecat cu un pic de clei, si, cu o pensula micuta de par de veverita, incepe si umple — scotind in relief — figurile de pe fond, dupa micile semne lasate de impunsaturile acului, inainte de a pune huma. Si daca mai vrei sa faci — fara a scoate in relief cu alb de plumb, cu pensula —, ia razuitoarele de fier si razuie tot aurul care trece peste figura: acesta este cel mai bun mijloc de a lucra. Acest fel de a cizela, pe care ti-l spun eu, este una din cele mai frumoase metode din cite se afla in lume; poti sa cizelezi in intindere, cum ti-am spus; si poti cizela in relief, deoarece, cu fantezie si cu usurinta de mina, poti sa faci pe un fond de aur: frunzisuri, ingerasi, si alte figuri care apar in aur; la cute, si la umbre, in schimb, nu trebuie sa cizelezi nimic; la jumatatile de tonuri — putin, iar la reliefuri — mult; deoarece putem spune ca cizelarea lumineaza aurul, care de la sine este intunecat acolo unde este lustruit. Dar, mai inainte de a cizela o figura ori un frunzis, deseneaza pe fondul de aur ceea ce vrei, cu un condei de argint sau de alama. Cum trebuie sa faci un brocart de aur, fie negru sau verde, sau de oricare culoare al vrea, fe fond de aur? Mai inainte de a incepe sa colorezi, vreau sa-ti arat cum sa faci o stofa de aur. Daca vrei sa faci o mantie sau o fusta, sau o pernita de stofa de aur, pune aurul cu huma, si zgirie cutele vesmintelor, asa dupa cum te-am invatat cand a fost vorba sa faci un fond.

Apoi, de vrei sa faci stofa rosie, scoate in relief cutele — pe acest aur lustruit —, cu cinabru. Daca vrei s-o faci inchisa, da-i un lac; daca vrei s-o deschizi, da-i cu miniu — toate legate cu galbenus de ou; nu freca pensula nici prea tare, nici prea de multe ori. Lasa sa se usuce, si da-i cel putin doua straturi. Si tot asa, de vrei sa faci o culoare verde, sau neagra, sau oricum vrei. Dar daca vrei sa le faci de un frumos albastru ultramarin, acopera mai intai aurul cu alb de plumb legat cu galbenus de ou. cand s-a uscat, leaga albastrul ultramarin cu un pic de clei si cu putin galbenus de ou, cam doua picaturi, si intinde peste acest alb de plumb doua sau trei straturi din acest ton, si lasa sa se usuce. Apoi, dupa vesmintele pe care vrei sa le faci, scoate tiparul desenului cu carbune pisat — desen pe care a trebuit mai intai sa-l desenezi pe hartie, si-apoi s-o strapungi usor cu un ac, tinand sub hartie o panza sau o stofa; sau, de vrei, poti s-o strapungi pe o scindura de lemn de tei; aceasta este mai buna decat panza.

Dupa ce ai strapuns-o, ia pulbere, dupa culorile vesmintelor pe care vrei sa scoti tiparul. Daca este un vesmint alb, scoate tiparul cu pulbere de carbune, legat intr-o cirpa; daca ves-mintul este negru, scoate tiparul cu alb de plumb — pulberea legind-o intr-o bucata de cirpa; et sic de singulis. Fa-ti tiparele in asa fel ca sa se potriveasca bine fiecarei fete.

* Notă: Cennino Cennini - Tratatul de pictura, Editura Meridiane, 1977