Cennino d’andrea Cennini da colle di valdelsa trebuie sa fi fost un fel de mic maestru din timpurile ultime ale giottistilor Toscani, apasat de prestigiul maestrului si umbrit de colegii sai de generatie: spinello, starnina-"ciompul", nic-colb di pietro gerini, lorenzo monaco. O oarecare modestie il impiedica insa sa apara in ochii posteritatii ca un ambitios nesatisfacut: un mic mestesugar ce se indeleiniceste cu arta picturii" — astfel ni se prezinta el, prin cuvinte care trec, poate, dincolo de o umilinta medievala obligatorie. Iar mai tirziti, peste un secol si jumatate, el isi va gasi locul in prima "istorie a artelor italiene", vietile lui Vasari: "si vrand el, deoarece nu reusise sa invete a picta in mod desavirsit, sa stie cel putin folosinta culorii, a temperei, a cle-iurilor si a tencuirii, si de care anume culori este bine sa ne ferim a le amesteca; si in fine multe alte sfaturi (asupra carora nu are rost sa zabovim fiind astazi prea bine cunoscute) care pe vremea aceea erau mari taine si minunate (. Cennini di drea Cennini a scris cu mana sa o carte". Punctul in care tratatul lui Cennini se insereaza in cultura figurativa a prerenasterii ar aparea in acest fel clar indicata inca de pe vremea lui Vasari: practica de atelier genereaza teoretizarea tehnica. Raportul dintre acesti doi termeni nu explica insa complet inaltimea constiintei artistice a epocii si — ca o consecanta — nu explica decat partial semnificatia "tratatului despre pictura". Aceasta face corp comun cu cel putin inca doua manifestari ale conceptiei despre arta la sfarsitul evului mediu: exegeza iconografica si speculatia estetico-filozofica.
Cennino Cennini s-a nascut la colle di valdelsa, ea fiu al lui andrea cennini. Data nasterii ranoine necunos-iiuii din randurile dedicate lui de catre Vasari in "viata lui agnolo gaddi" si din aluziile autobiografice continute de "tratatul de pictura* aflam ca Cennini a fost timp de doisprezece ani ucenicul lui agnolo. O reconstituire a activitatii de pictor a lui Cennini a fost de curand intreprinsa de boskovits, cennino cennini-pittore nonconformisin. In "mitteilungen des kunsthistorischen institutes in florenz", xvii, ( ), heft —. din operele atribuite de catre boskovits (frescele de la san lucchese din poggibonsi, tabernacolul din via del castello din colle di valdelsa, etc. Arta lui Cennini apare impregnata de goticul international si destul de departata de maniera giottesca. Nu mult timp dupa incheierea uceniciei, Cennini pleaca la Padova, unde este angajat ca pictor de casa (pictore faini gliare) al lui francesco da carrara.
Stim cu precizie ca se afla aici in , an din care ni s-au pastrat doua documente, ce se afla azi in arhivele centrale de stat din Padova. Aici locuieste in cartierul san pietro impreuna cu sotia sa Donna racea. La Padova mediteaza si scrie, dupa toate probabilitatile, "cartea despre arta" (ii lihro del-l’arte, tiparita apoi si sub titlul de trattato ciella pittura). Tipul de scriere, calchiat dupa modelul enciclopedist medieval in voga la Padova, terminologia venera uzata adesea de catre autor si, in fine — dedicatia care-l cuprinde si pe sfantttl anton, patronul padovei, toate acestea sunt clemente in sprijinul acestei ipoteze. Nu stim nimic nici despre data mortii lui cennini, dar pare azi cu desavirsire exclusa legenda incarcerarii sale in inchisoarea delte stinche unde dupa unii comentatori mai vechi — ar fi fi murit. Mai probabil insa ca un incarcerat al aceleiasi inchisori a datornicilor i-a copiat manuscrisul (codicele pastrat azi la l aurenziana din Florenta) pe care il dateaza in final cu data de iulie. De la Vasari stim ca in secolul al xvi-lea manuscrisul se afla in mainile unui anumit giuliano, bijutier sienez.
Perioada in care a fost scris "tratatul" ramane dupa toate probabilitatile sfarsitul secolului al xiv-lea, reflec-tindu-se aici experienta atelierelor giottesti toscane si, poate, a celor Padovane.
* Notă: Cennino Cennini - Tratatul de pictura, Editura Meridiane, 1977