concertul lui Bach pentru vioara si orchestra numarul 1 in la minor

concertul este alcatuit din obisnuitele trei parti. Artile de extremitate, cele doua allegro-uri, sunt scrise in tonalitatea " minor: partea de mijloc, andante, este in do major — adica in tonul relativ major. Partea 1, allegro non tanlo. In masura j, incepe cu expunerea [dina de viata, cu un puternic si sanatos umor al primului tutti intonat de vioara solista si orchestra de-a lungul a 25 masuri: acest tutti initial, unul dintre cele mai frumoase din creatia simfonica a lui bacii, cuprinde chiar in primele sale doua masuri un ritm caracteristic care coboara in acompaniamentul orchestrei, laolalta cu alte motive desprinse din tema principala. Rimul solo al viorii aduce un nou gand muzical, gratios, cu o nuanta de interiorizare. Cesta alterneaza intr-o animata tratare contrapunctica cu primul tutti rasunind hitr-o continua schimbare de nuante, cand incet si tainic, cand puternic, si cu energic. Revenirea intr-o ampla sonoritate a temei principale de lulti (numarul 1) incheie prima parte.

Partea II, andante. In masura <, in do major. Imbina, intr-o meditatie adanca firul neintrerupt al unui motiv de acompaniament ce se mentine persistent, (ostinato) in partida coardelor grave impreuna cu un ritm solemn si cu nucleul unui motiv melodic expus de coarde in armonii de coral. Easupra acestor elemente, vioara solista isi inalta glasul exprimind intr-o leganare de saisprezeciini, duiosie, Dureroase indoieli si intrebari. Pririle pe note lungi, tinute, imprima ciutului viorii o emotie puternica. Ndantele se desfasoara, intr-o continua alternare de tulii si solo, in atmosfera unei convorbiri grave intre vioara si orchestra. Partea III, allegro assai, in masura *, este dominata de ritmica vie a dansului in trei timpi, giga.

Tema principala чіе tutti expusa la inceput de viorile prime este reluata in ecou de viorile secunde si apoi de corzile grave in stilul fugat al dezvoltarii cu care Bach trateaza in suitele sale forma de giga. Vioara solista intensifica atmosfera de bucurie intonind si ea un motiv propriu. Ca participa la convorbirea cu orchestra, inaltindu-si cantecul ei generos, sustinut de figurile miscate, in ritm de triolete, ale orchestrei. Eluarea intr-un unison sonor a temei principale, din primul tutti (numarul 4) pune capat partii III.

* Notă: Pricope, Eugen - Ghid De Concert, 1977