Marele contemporan al lui johann sebastian Bach s-a nascut in localitatea halle, in 1685 si a murit la Londra in 1759. Erman de obirsie, dupa o serie de peregrinari, mai ales prin Italia, handel s-a naturalizat in anglia, cucerindu-si un loc de frunte in istoria muzicii acestei tari. Incepind sa scrie "anteme", psalmi vocali-simfonici, handel aprofundeaza traditiile polifoniei engleze, sustragindu-se treptat de sub inriurirea stilului Italian de opera. In ultimele doua decenii ale vietii, handel cultiva mai ales genul oratoriului (saul, mcssia, luda macabeul etc. In ciuda nobilimii frivole care prefera opera de tip Italian. In aceste lucrari, elementul eroic capata uneori un suflu plin de vigoare, oglindind de fapt constiinta fortei burgheziei, clasa in ascensiune pe atunci, mai cu seama in anglia, tara mult mai inaintata din punct de vedere economic si politic decat germania aceleiasi epoci. Esi lista creatiei sale instrumentale este marc, compozitorul nu a pus niciodata pe primul plan al atentiei muzica instrumentala, fie ea pentru orchestra ori de camera.
Utor de sonate, suite, concerte cu solist, concerti grossi si altele, handel a adus un important aport la concretizarea acestor genuri in perioada cand transformarea lor calitativa ducea spre epoca clasicismului vienez. Datorita indrumatorului sau zachau, organistul bisericii liebfrauen din halle, handel a deprins de timpuriu tehnica cantatului la orga, cel mai complex dintre instrumentele muzicale. Prima culegere de lucrari handeliene pentru orga, alcatuita din 6 piese numerotate opera 4, a fost tiparita in 1738. Cu urmat alte trei serii de publicatii similare, in 1740, 1760, 1797 (cele doua din urma, dupa moartea compozitorului). Aca prima din seria acestor culegeri nu demonstra o individualizare a scriiturii — lucrarile fiind, dupa cum indica titlul generic,. Pentru orga sau clavecin" — celelalte ne pot da o imagine mai veridica despre maiestria organistica a lui handel. Ompozitorul era un improvizator de faima.
E alfel concertele pentru orga au uneori la baza, se pare, stralucitoarele improvizatii pe care i landei le executa in pauzele dintre partile oratoriilor sale. E aici caracterul lor indraznet si liber, plin de fantezie si patetism gradiloevent, care alterneaza cu delicate ornamentatii, cu pagini de un sugestiv colorit, debarasat de rigiditatea eclesiatica. Insusirea predominanta a concertelor pentru orga ale lui Handel este, asadar, laicismul. Actura virtuoza, bravura instrumentala se ofereau publicului ca un divertisment menit sa destinda printr-o atmosfera luminoasa. In care se reflecta increderea in cele mai pozitive aspecte ale vietii. Ca si orchestra, opera 4 face parte dintr-o serie de lucrari similare compuse intre 1735—1738. El este alcatuit dupa schema clasica a alternarii de tempo repede-rar-repede.
Orchestra acompaniatoare este redusa: doua oboaie, cele doua grupe ale viorilor, partida violei si in sfirsii cea a basilor (violoncel, contrabas. Si fagot). In partitura in-tilnim si obisnuita partida a ccmbalului. Partea n allegro insufletit, se bazeaza pe o idee melodica expusa in forte la inceput, de catre solist si orchestra impreuna: in locul aducerii unei noi teme, prin Melodia initiala se schiteaza o expunere pe alt plan al tonalitatii (dominanta), moment care face trecerea catre o parte de dezvoltare, axata indeosebi pe motivul din prima masura a exemplului de mai sus. Incheierea acestui allegro se face prin readucerea in forte a ideii melodice din numarul 1 Partea II este un andante, plin de reculegere. Enia, expusa la inceput de orga solista, este preluata de orchestra si apare in diverse infatisari.
In cadrul partii centrale a concertului este o miscare adagio. Destinata numai instrumentului solist (ad libitum). Orchestra intervenind numai spre sfarsit pentru a pregati aparitia finalului. Partea hi, allegro, de un accentuat polifonism, se deschide cu aceasta melodie, tratata in stil imitativ. Incepand din masura a cincea a citatului muzical de mai sus se poate observa reluarea ideii melodice din primele patru masuri, care formeaza temeiul desfasurarii acestui final. concertul in fa major pentru orga si orchestra, opera 4 Numarul 4
Dc handel este denumit de unii concertul sturzului ; de asemenea. Datorita sugerarii onomatopeice a cantecului pasarelelor de catre instrumentul solist si datorita tratarii lui dialogate cu orchestra, altii i-au spus cucul si privighetoarea.
* Notă: Pricope, Eugen - Ghid De Concert, 1977