Tabloul fiind o suprafata plana, efectul stereoscopie ne irapidica sa sesizam diferenta de departare dintre doua obiecte fapt, pe care ni-l permite in realitate distanta dintre ochii nostri. Diversitatea valorilor, daca acestea sunt de aceeasi culoare, marcheaza distantele cu astfel de contraste, incat uneori trebuie, asa cum am spus mai inainte, sa le atenuam. Dar se intampla ca unele planuri, desi la distante diferite, sa aiba aceeasi tenta, aceeasi luminozitate, aceeasi saturatie si cu toate acestea, faptul sa nu fie determinat de perspectiva lineara. La nuduri sau la peisaje acesta este cazul zonelor formate din aceeasi materie pe care le confundam datorita identitatii de ecleraj. Totusi, in realitate, ele ocupa planuri diferite, avansate sau retrase, fapt care nu scapa neobservat vederii noastrei in relief, dar devine insesizabil in cazul perceptiei vizuale plane. Am fi deci incomplet informati daca aceasta nu ne-ar sugera deosebirea. Si aici este necesar un subterfugiu: sa semnalam diferenta incercuind-o cu o trasatura de pensula.
La tintoretto si millet acest contur ne aminteste amplasarea; rubens il foloseste si ca pe un contrast colorat. Prezenta acestui element care nu exista in natura si de care se foloseste si televiziunea, ofera un nou argument doctorului cleper, sa afirme ca pictura nu este copie, ci vointa care ne determina sa evocam. In plus, acest element intervine uneori cand alte mijloace intra deja in joc pentru a exprima spatiul. Astfel, cezanne, preconizand "forma-culoare", inconjoara siluetele femeilor care se scalda, cu un albastru intens cand lumina se afla pe lumina (carnatie profilata pe cer). Adesea, aceasta trasatura se prezinta discontinuu (pierre jerome), in masura in care dorinta de a lega, de a evita uscaciunea, face loc necesitatii de a separa. Dufy, atat de dornic sa redea senzatia ca aerul circula, asterne totusi aplaturi perfect uniforme. El evita, cu toate acestea, uscaciunea si provoaca fuziunea printr-un du-te-vino al ochiului.
Aceasta pentru ca el are grija sa opreasca culoarea la marginea acestor contururi, dar o face uneori sa le depaseasca sau sa se retraga. Naivitate aparenta, in care unii au crezut ca se vadeste o reminiscenta a imaginilor din epinal, dar care in realitate este o subtilitate savanta. Fara sa cunoastem procedeul folosii, ne putem gandi la o umbra provocata de un proiector auxiliar dispus lateral. Diferentele trebuie accentuate sau atenuate fara incetare. Pentru anumite efecte, fie vom cauta impacturi dure, fie, cel mai adesea, vom modera pentru a rotunji evitind sa ajungem la moliciune, la confuzie, la pierderea reliefului si a spatiului. Gindindu-ne sau nu la chardin, intalnim aici problema atmosferei tabloului. Daca vrem ca aerul sa treaca inapoia obiectelor, sa le invaluie, sa le faca sa se aseze, trebuie sa subliniem indepartarea prin slabirea contrastelor.
Nu aveti doar perspectiva lineara, spunea maroger aveti perspectiva cromatica". In prim plan, culori opuse din punct de vedere spectral, umbre mari, lumini mari, opacitati puternice alaturi de transparente adinei. In departare, deosebiri abia marcate, griuri de valori foarte invecinate in partea de jos a cerului. Aceasta se exprima datorita mijloacelor materiale folosite de pictorii de odinioara: mediumurile, opalescenta si alegerea intre culorile care apropie si cele care indeparteaza (deci tonuri calde in prim plan, tonuri reci pentru arierplan). Deoarece ochiul urmareste lin IIle si este antrenat de miscarea lor, aceasta, chiar daca este vorba in aparenta de zone plate, trebuie sa fie marcata prin fiecare trasatura de pensula sau hasura de creion. Sau una sau cealalta poate fi paralela cu directia generala a suprafetei colorate sau sa fie transversala pe aceasta. In acest ultim caz, in loc sa receptioneze o incitatie ferma, ochiul se afla in situatia de a sovai.
Este un mod de a realiza fondu-ul sau de a modela. Astfel, prin lumina, el le va vedea fara umbra". Leonardo da vinci, tratat despre umbra si lumina', manuscris aflat la institutul frantei). Pensulatia de blaireautage) face sa se piarda varietatea de expresie si acesta este unul dintre motivele pentru care nu este acceptata. Vei amplasa partile cele mai colorate intre lumini si umbre. Fiecare parte a suprafetei este partial afectata de culoarea obiectului situat in fata ei. Dintre corpurile de aceeasi dimensiune si situate la distanta egala, cel mai stralucitor II va parea ochiului mai apropiat si mai mare.
Cu cat corpul luminos este mai stralucitor, cu atat mai adinei vor fi umbrele corpului pe care-l lumineaza. Daca ochiul este plasat intre corpul luminos si corpurile iluminate de aceasta intr-o lucrare care ar merita sa fie mai bine cunoscuta, francis ilarburgcr da, in legatura cu aceste contraste, o lectie de mare interes practic: "marginea unui obiect sufera, la contactul cu un fond mai deschis, diferite reactii dintre care cea mai importanta este contrastul la care se adauga, uneori, fenomenul de "orbire". Sa luam un ulcior pintecos: daca se detaseaza pe un fond de luminozitate medio, prin contrastul valorilor, marginile lui dinspre lumina si dinspre umbra apar mai intunecate: daca vrem sa reusim sa le semnalam, evitind ca ele sa "vina" spre noi, nu trebuie sa accentuam prea mult contrastele si nici sa le pictam "privite prea mult", mai ales marginea din partea umbrita, unde contrastul de valori este cel mai accentuat si unde avem atitea observatii de facut. Deci, pentru ca lucrul sa "mearga" si sa pictam pe forma, trebuie sa observam in partea umbrei ca locul cel mai inchis nu se situeaza pe linia marginala, chiar daca asa ni se pare, ci in interiorul umbrei, in apropierea trecerii de la lumina la umbra. cand fondul este deosebit de clar si luminos, la contrast ul de valoare se adauga un fenomen de orbire, marginea fiind parca'inecata de lumina puternica a fondului, sau stirbita parca de excesul de lumina: acest efect cere o executie speciala dupa cum vom vedea mai departe; pe de alta parte, la acest fenomen de orbire se adauga o iluminare iradiata de fond. Dupa hotarirea cu care este executata anvergura pensulatiei unui profil (tizian etc. Se poate identifica opera originala.
Un copist executa, dimpotriva, prin tuse mici, deoarece el urmareste modelul punct cu punct. In materie de peisaj, intalnim fenomenul de "orbire" la contactul cu valoarea deschisa a cerului si luminozitatea sa; este cazul in care zidurile caselor umbrite se decupeaza pe cer ca si Orice alte figuri care se prezinta in contre-jour: arbori, stilpi etc."
* Notă: Havel, Marc - Tehnica tabloului, Editura Meridiane, 1980