Marele compozitor Franz liszt a lasat o dira adanca in istoria muzicii, atat prin creatia sa, cat si prin aportul sau artistic pe care l-a adus in animarea si renovarea culturii muzicale europene a veacului trecut. Ornind din localitatea dobor-jan din ungaria, unde s-a nascut in 1811, liszt cucereste admiratia europei intregi prin darurile sale multiple de creator, pianist stralucit si dirijor. Opil minune, liszt obtine la 11 ani recunoasterea talentului sau de catre marele Beethoven, iar sirul timpuriilor sale concerte prin europa il impun ca interpret si improvizator de geniu. E masura trecerii vremii, creste si prestigiul pianistului, care atinge proportii de legenda. marele merit istoric al lui liszt este acela de a fi fost constient de capacitatea elementelor ritmice si melodice, pline de prospetime, de frumusetile vitale, aflate in muzica popoarelor lumii. El a sprijinit tendinta de afirmare a scolilor nationale, vadind un deosebit interes pentru scoala rusa, iar la sfarsitul vietii sale, pentru scoala spaniola. Apsodiile sale, inspirate din folclorul lautaresc maghiar, si una dintre ele, avand la baza melodii si ritmuri rominesti (rapsodia romina pentru pian, descoperita in biblioteca din weimar, de cercetatorul romin octa-vian beu), au constituit un impuls puternic la inflorirea scolilor nationale europene.
Iszt este creatorul poemului simfonic, gen eminamente programatic, care traduce nazuinta celor mai valorosi creatori din epoca romantismului de a face muzica accesibila unor mase cat mai largi, prin contopirea in substanta ei a artei literare si a celei a sunetelor. In afara de meritul de a fi creat noi forme muzicale si de a fi impus valabilitatea inalt artistica a programati sinului ca manifestare a unei conceptii muzicale realiste, liszt a inovat cu indrazneala conceptul armonic, arta orchestratiei si tehnica pianistica. Atura generoasa, liszt a imbratisat cu caldura creatia tuturor personalitatilor muzicale de seama ale vremii sale, luptind cu egala ardoare pentru a impune muzica prietenului sau cho-pin. Creatia lui schumann si Wagner, ca si lucrarile compozitorilor rusi, urmasi ai lui glinka (borodin, rimski-korsakov). In calitate de dirijor al orchestrei de la weimar, liszt desfasoara in acest oras o uriasa activitate de sef de orchestra, popularizand marile creatii dramatice ale lui gluck, Mozart, Beethoven, rossini si Wagner. Iszt a murit la bayreulh la 31 ianuarie 1886, lasind in urma sa valorosi discipoli formati la scoala sa pianistica si dirijorala. In perspectiva timpului, se poate spune ca intreaga desfasurare ulterioara a muzicii europene datoreaza foarte mult gandirii si creatiei sale.
* Notă: Pricope, Eugen - Ghid De Concert, 1977