Luciul mat provine de la materia insasi, ci de la starea suprafetei ei, datorita faptului ca aceasta este perfect, plana. Din aceasta cauza, simpla frecare face sa luceasca marmura, sticla, caroseria unei masini, pentru ca se elimina inegalitatile prin uzura. Dimpotriva, frecarea poate sa confere un aspect mat daca creeaza o multitudine de striatii infime. Uneori, pe anumite verniuri, acest efect este produs de trecerea usoara, dar repetata a degetului. Un verniu va fi mat daca, uscindu-se, mi formeaza o suprafata plana. Aceasta se intampla atunci cand contine anumite elemente insolubile, fie provenind din insasi compozitia sa (in cazul mini praf mineral), fie ramase dupa evaporarea solventului (in cazul cerii). In plus, daca produsul inclus poseda sau nu acelasi indice de refractie ca liantul, vom obtine transparenta sau, respectiv, opacitate.
Adesea verniurile mate preparate cu ceara, aplicate cu o pensula lata lasa urme lucioase. Pentru a le face sa dispara expunem tabloul ia soare cateva minute sau, daca lucrul nu este posibil din cauza dimensiunilor tabloului de pilda, plimbam prin fata acestuia un radiator sau o lampa cu raze infrarosii. Folosirea cerii pentru a "sparge " stralucirea. Mult timp, ceara a ramas agentul care confera un aspect mat. Folosirea ei este dificila, deoarece ea devine neteda la Orice trecere a unei cirpe de curatat. Astazi, II preferam o silice fina dar dura, obtinuta pe cale gazoasa, perfect transparenta intr-un verniu uscat. Daca suprafata apei straluceste, iar nisipul uscat este mat, vom vedea atunci cand mareea este joasa, ca plaja prezinta diverse grade de satinaj.
Tot astfel, putem obtine toate efectele intermediare amestecand un verniu mat cu unul lucitor; este de ajuns sa variem proportiile. Cu toate acestea, este necesar ca cele doua produse sa fie compatibile, ceea ce fabricantul trebuie sa mentioneze (sau sa verificam, asa cum am aratat), iar amestecul dorit se va realiza daca ele au acelasi liant si acelasi solvent. Deci nu exista nici o problema in acest sens si putem sa nu sovaim sa "taiem" printr-un adaos slab de verniu mat un verniu stralucitor, cu aspect agresiv, de tinichea. Semnalam aici interesul pe care-l prezinta unele verniuri mate, prezentate sub forma de spray. Variind distanta si durata pulverizarii, ele ne permit sa atenuam, intr-un mod mai egal si in masura in care dorim, un luciu indezirabil. Daca vom cauta un aspect mat pronuntat, amintim ca este indispensabil ca toata suprafata tabloului sa fie complet impermeabila. Altfel, Orice porozitate absorbind o parte din lichid, iar agentul care confera caracterul mat ramanind la suprafata, riscam sa se produca embuuri.
Acestea s-ar putea manifesta prin pete mate sau dire albicioase si printr-o scadere a valorilor. Deci mai intai vom aplica un verniu lucios, amintindu-ne de ceea ce am vazut in legatura cu dubla vernisare. Uneori dam "granulatie" verniului pentru a-i diminua reflexul. cand stratul aplicat incepe sa se usuce, unii continua sa treaca cu ("roulorul") ceea ce impiedica "ingrosarea" , altii proiecteaza cu aerograful picaturi in cantitati insuficiente pentru formarea unui strat continuu, in glosarul lucrarii painting materials, gettens si stout descriu trei accidente: вlanch. Pala, nuanta cetoasa care apare pe pelicula de verniu sau de culoare. Acest termen se poate folosi spre deosebire de bltisch si blooin pentru a desemna schimbarea suferita de peliculele vechi pe care s-a turnat un solvent care apoi s-a evaporat, conferindu-le un aspect laptos, de obicei neregulat. Bloom — aspect alb sau nebulos al suprafetei vechilor pelicule de verniuri, cauzat de prezenta unor cracluri sau pori foarte mici care difuzeaza lumina.
O asemenea pelicula are o slaba nuanta albastrie, si nu nuanta de alb laptos ca pelicula de mai sus (blanch). Blusch — aspect alb sau tulbure care apare uneori in lacuri sau verniuri aproapejimediat dupa aplicare. Fenomenul apare numai intr-o atmosfera umeda (de aici trebuie retinuta recomandarea de a lucra intr-un loc uscat). El este provocat de rapida evaporare a solventilor, care raceste suprafata, ceea ce produce o condensare a umiditatii in pelicula de verni. Efectul optic este asemanator celui al unei emulsii. Blusch este deosebit de blanch si bloom care afecteaza peliculele deja uscate.
* Notă: Havel, Marc - Tehnica tabloului, Editura Meridiane, 1980