Se mai poate da cu clei, de doua sau trei ori, dupa cum ti-am spus mai inainte, la lucrarile mici si gingase; si da cu ipsos marunt numai de-atitea ori cat este nevoie, si ace i lucru practica te va invata. In ce fel trebuie sa legi cu clei si sa freci ipsosul marunt pentru reliefuri? sunt inca multi care freaca ipsosul marunt doar cu clei si cu apa. Acesta este bun pentru a gruntui cu ipsos acolo unde nu este gruntult cu ipsos mare, care cere sa fie legat mai puternic cu clei. Ipsosul acesta este foarte bun pentru a reliefa frunze si alte lucrari de care avem deseori nevoie. Dar cand faci ipsosul acesta de reliefat, pune-i inauntru putina huma de armenia (bol), atat cat sa-i dea un pic de culoare. In ce fel trebuie sa incepi a razui o suprafata de panou gruntuit cu ipsos marunt?
Cand ai terminat de gruntuit cu ipsos (lucru care trebuie facut intr-o zi, si, daca este nevoie, lucreaza si noaptea, pana ce ai ispravit totul), lasa sa se usuce —• nu la soare —, cel putin doua zile si doua nopti: caci, cu cat lasi sa se usuce mai mult, cu atat este mai bun. Ia un saculet cu pulbere de carbune, legat ca o minge mica, si incepe sa scuturi carbunele peste ipsosul de pe acest panou. Dupa aceea, cu un pamatuf de pene de gaina sau de gisca, matura si netezeste pulberea aceasta neagra peste tot ipsosul. Si aceasta, fiindca suprafata nu poate fi razuita prea neted, si fiindca fierul care razuie ipsosul, fiind lat, acolo unde razuie, locul ramane alb ca laptele. Atunci, negrul iti arata unde trebuie sa mai razui. Cum trebuie sa razui ipsosul marunt de pe panouri, si la ce este buna razuiala aceasta? La mai intai un rajfietto lung si lat de un deget, si treci cu grija de jur imprejurul suprafetei razuind — dintr-o suflare — intreaga cornisa.
Apoi, cu cutitasul razuitor, razuie netezind cat poti mai bine; si, cu mana usoara, tinand cutitasul razuitor fara sa intaresti cumva mina, freaca suprafata panoului, maturind ipsosul cu pamatu-lial de pene, asa cum am aratat mai sus. Si sa stii ca maturarea aceasta este buna pentru a scoate petele de ulei de pe foile cartilor. Si, in acelasi fel, cu uneltele tale de fier, razuie cornisele si frizele, si lustruieste-le pana ce ajung de par ca fildesul. Si, uneori, (cind esti grabit si ai multe lucrari de facut), poti sa lustruiesti cornisele si frizele doar cu o bucata de panza — udata st stoarsa —, frecind bine aceste cornise si frize. Cum se incepe a desena cu carbune pe panou, si cum se intareste cu cerneala? Ipsosul, fiind bine razuit si lustruit pana ajunge ca fildesul, primul lucru pe care il ai de facut este sa desenezi pe panoul sau pe placa de lemn, cu carbunii aceia de salcie, pe care te-am invatat mai inainte cum sa-i faci. Dar trebuie sa legi carbunele de un betisor sau bagheta, pentru ca sa fie de lungimea figurii; caci te va ajuta foarte mult la a compune ce ti-ai pus in gand sa faci.
Si sa ai pregatita o pana, deoarece, atunci cand vreo trasatura nu fi s-ar parea ca-i bine facuta, s-o poti sterge cu pana aceasta, si-apoi s-o desenezi din nou. Si deseneaza cu mana usoara, si umbreste cutele si chipurile la fel cum ai face cu pensula, sau cum ai face cu pana la schitele "in penita". cand ai terminat de desenat figura (indeosebi daca este un panou de mare pret, de la care astepti cis-tig si iaima), lasa-l sa stea cateva zile, revenind din cand in cand la el si indrcptind acolo unde crezi ca trebuie. cand fi se pare ca-i aproape bine (poti sa copiezi si sa vezi lucrari facute de alti mesteri buni, deoarece nu-i nici o rusine pentru tine) , si figura ta nu va avea decat de castigat; ia pana aceea si freaca putin cite putin peste desen, pana ce l-ai facut aproape sa dispara, nu insa intr-atita incat sa nu mai poti intelege bine trasaturile facute de tine. Si ia, intr-un vasulet, jumatate apa curata si cateva picaturi de cerneala; si, cu o pensula mica, ascutita, de par de veverita, incepe si intareste tot desenul. Ia, apoi, un pama-tuf de pene, si matura de pe desen toata pulberea de carbune. Dupa aceea, ia o acuarela din cerneala aceea, si cu o pensula moale, de par de veverita, umbreste unele cute si unele umbre ale chipului.
Si-n felul acesta iti va ramane un desen plin de gingasie, incat nu se va afla cineva caruia sa nu-i placa lucrarile tale.
* Notă: Cennino Cennini - Tratatul de pictura, Editura Meridiane, 1977