"— ce faceti atunci cand nu intelegeti ce va spun eu? — isi chestiona freud studentii. Imi puneti intrebari, nu-i asa? De ce nu procedati la fel si cu cel care viseaza? De ce nu-l intrebati pe el ce semnificatie au visele lui?" (probabil ca ar fi ceva mai greu de formulat intrebari la care inconstientul sa poata raspunde ca un profesor elevilor). Sa urmarim rationamentul lui freud.
Resturile de activitate psihica diurna care apar in vis, sunt, ele insele, idei latente,. Dar ideile latente ale visului nu se reduc la acestea. Indaratul lor se afla dorinta. Sa nu confundam aspectul de avertisment, senzatia de satisfactie care insotesc uneori visul, cu dorinta care sta la baza lor!) Un nou exemplu dat de freud: Orice constructie are nevoie de un antreprenor si de fonduri. Visul este o constructie. Detinatorul fondurilor, al energiei psihice pusa in joc, este dorinta, dorinta profunda, inconstienta.
Resturile activitatii diurne a creierului fac treaba antreprenorului: ele decid intrebuintarea concreta a "fondurilor", a energiei psihice, infatisarea amanuntita a fiecarui ungher, precum si a fatadei sub care se prezinta acest straniu edificiu — visul de noapte. cand dorinta de la baza visului este sexuala (si cel mai adesea sexuala este — precizeaza freud) visele prezinta evenimente si stari de spirit puternic deformate. Cenzura, contorsiunea, exprimarea "simbolica" fac visele greu inteligibile. Exista un simbolism, asadar. Ne pot folosi deci la ceva "cartile de vise"? Cum se face ca atunci cand visam oameni care au murit, de pilda (exemplul nu-i al lui freud) a doua zi ploua sau este vreme inchisa? Starea psihica apasatoare pe care ne-o poate da cresterea presiunii atmosfeOrice se traduce la multi dintre noi prin imagini vizuale care sa o motiveze cumva.
Dar aici este vorba de un simbol simplu, rupt din context, din vis. In "cartile de vise" exista o exagerat de intinsa insiruire tocmai de asemenea simboluri simple (unele nici nu atat de general valabile, deci mult mai aproximative) ridicate, in mod cat se poate de fals, fireste, ia rangul de "explicatie" corecta a viselor. Dar de la gestul pozitiv de combatere a unor excrocherii si vulgarizari pana la negarea oricarui simbolism descifrabil, a oricarei semnificatii posibile apartinand imaginilor de vis, este o distanta pe care dumneavoastra, viitori oameni ai secolului al xxi-lea va trebui sa va feriti s-o parcurgeti cu usurinta. Vom ignora ca si freud "stiinta" cartilor de vise. Sa ne ferim, in general, sa retinem de la freud (sau de la altii) idei trunchiate, rupte din context. Prea multi l-au "desfiintat" pentru accentul pus pe "sexualitate", pentru dictionarul simbolistic, corespunzator, al imaginilor din vis pe care a incercat sa-l schiteze sau pentru cine stie ce alte idei. Apreciindu-l critic sa nu uitam ca si a propus o rezolvare logica, coerenta.
Sa vedem ce mai putem retine despre vis. Faptul ca el omporta trasaturi arhaice. De la idee spre exprimarea ei in imagini vizuale, spune freud, este un drum regresiv. Visele trimit interpretarea in trecutul omenirii si in copilarie. Regasim in vis dorinte infantile nesatisfacute; cel mai adesea — dorinte sexuale nesatisfacute. Analizindu-le, aflam cite ceva despre inclestarea de forte existenta in inconstient. Putem lua masuri.
Macar in ceasul al unsprezecelea putem lua masuri. Atentie, insa, — ne atrage atentia freud — educatia primita poate accentua conflictul! Sau mai degraba lipsa unei educatii sexuale corecte poate accentua conflictul. Multi neaga astazi caracterul "arhaic" al viselor, explicatia lor situind-o exclusiv in prezent; argumentele folosite sunt, insa, ceva mai inconsistente decat ale lui freud). Ce mai retinem?
* Notă: Grosu, Eugenia - Tainele creierului uman, Editura Albatros, 1977