Lata care ar trebui sa fie timpul pentru a invata: mai intai, copil fiind, lucreaza un an desenul pe tablita; apoi, stai in atelierul unui mester, unui mester care se pricepe in toate ramurile care tin de arta noastra; si incepe prin a freca culorile; si invata sa fierbi cleiurile si sa faci ipsosurile; si deprinde practica pregatirii panourilor , a le scoate in relief si a le razui; a pune aurul; a face bine fondul; si toate acestea timp de sase ani. Apoi, pentru deprinderea coloritului, a ornamentarii cu mordanti, pentru a face draperii de aur, pentru a invata sa lucrezi pe zid — inca alti sase ani, descuind mereu, neparasind niciodata desenul, nici chiar in zi de sarbatoare, nici in zi de lucru. Si-astfel, natura —• prin marea obisnuinta —, se preschimba in practica buna. Altminteri, apucind alte cai, sa nu tragi vreodata nadejde c-ai sa ajungi la desavirsire. Fiindca sunt multi care zic ca, fara sa fi stat pe langa vreun mester, au invatat arta noastra. Nu-i crede, caci cu iti dau ca pilda cartea aceasta: studiind-o zi si noapte, de nu te duci s-o pui in practica cu vreun mester, nu vei ajunge niciodata la ceva, nici nu vei putea sta la loc de cinste printre mesteri. In ce fel se face coca de lipit, sau cleiul din faima?
Mai inainte de a incepe sa lucrezi pe panou, cheama intotdeauna in sprijinul tau pe sfanta treime si pe preaslavita fecioara maria; dintru inceput trebuie sa aratam care sunt felurile de cleiuri. Se gaseste un clei care se face din coca de faina fiarta, care este bun pentru papetari si le-gatori de carti, si mai este bun pentru lipit o hartie peste alta, si pentru lipit cositorul pe hartie. Uneori este nevoie sa lipesti hartii pentru a face stra-fori. Acest clei se face in felul urmator: ia o oala aproape plina cu apa curata si pune-o sa se incalzeasca bine. cand da sa fiarba, ia faina bine cernuta si pune-o putin cite putin in oala, ames-tecind intr-una cu un betisor, sau cu o lingura. Las-o sa fiarba, dar ai grija sa nu se faca prea "roasa. Ia-o de pe foc si pune-o intr-un borcan; daca vrei sa nu se imputa, pune-i sare; si astfel foloseste-o cand ai nevoie de ea.
Cum trebuie sa faci cleiul de lipit pietrele? Se mai gaseste un clei, si care este bun de lipit pietrele: si acesta se face din mastic, ceara noua, marmura pisata marunt — si totul, apoi, amestecat bine, impreuna, pe foc. Ti piatra, sterge-o de praf, incalzeste-o bine, si pune pe ea clei din acesta. Va tine pentru vecie, la vint si la apa, si chiar de-ai lipi roti de ascutit, de tocilarie, sau pietre de moara. Cum se face cleiul de lipit vase de sticla? Se mai gaseste un clei, si care este bun de lipit sticlele, sau ulcioarele, sau alte vase frumoase de damasc sau de maiolica, si care s-au spart. Acest clei se face in felul urmator: ia verni lichid, putin alb de plumb, si cocleala.
Pune in acest amestec si din culoarea din care este facuta sticla: daca este albastra — pune putin indigo; daca este verde — la sa intreaca cocleala, si sic de singttlis. Si freaca bine lucrurile acestea impreuna, cat poti de mult, ca sa ajunga un amestec bun de tot. Ia, apoi, bucatile vaselor sau paharelor sparte, si chiar de-ar fi in o mie de cioburi, stringe-le impreuna, si un-ge-le cu grija din acest clei. Lasa-le sa se usuce la soare, la vint, timp de cateva luni, dupa care vei vedea ca aceste vase sunt mai tari si ca tin mai bine la apa — acolo unde sunt sparturile —, decat acolo unde sunt sanatoase. In ce fel se foloseste cleiul de peste, si cum se topeste? Se mai gaseste un clei, si care se numeste clei de peste. Acest clei se face din mai multe feluri de peste.
Din cleiul acesta, de iei o bucatica cat iti trebuie, de pilda, cat un sfert din miezul unei nuci, si o bagi in gura umezind-o, dupa aceea, de o freci putin pe pergament sau pe oricare alta hir-tie, le lipeste una de alta foarte puternic. Topit, este bun si foarte nimerit la lipitul lautelor, sau a altor lucruri gingase, de hartie sau de lemn, sau de os. cand il pui pe foc, adauga pentru fiecare bucata o jumatate pahar de apa curata.
* Notă: Cennino Cennini - Tratatul de pictura, Editura Meridiane, 1977