Cand panoul este bine uscat, ia varful unui cutitas de razuit, si care sa razuie bine; si cauta pe fata placii de lemn daca gasesti vreun nodulet, sau vreo zgirietura, si inlatura-le. Pe urma, ia ipsos mare, adica volterrano care sa fie curatat si cernut ca faina. Pune din el, cat cuprinde un castronas, pe piatra de frecat, si freaca bine cu cleiul acesta, cu toata puterea maini lor, ca pe o culoare. Apoi, stringe-l cu lopatica, pune-l pe suprafata panoului, si cu o stinghiuta cu marginea bine ascutita si destul de lata, acopera peste tot unde poti ajunge cu aceasta stinghiuta. Dupa aceea, ia din acest ipsos frecat, incalzeste-l, si, cu o pensula de par de porc, moale, incepe si da pe cornise si pe frize, pe fetele care nu au putut fi atinse de stinghiuta de lemn. In alte locuri si cornise da de trei sau patru ori; dar peste fete nu se poate da prea mult. Lasa sa se usuce doua sau trei zile.
Pe urma, ia cutitasul de razuit si incepe si razuieste peste toata suprafata panoului. cand dai la facut unelte, spune-i mesterului sa-ti faca unelte de fier, de diferite marimi, care se cheama raffietti, cum poti vedea la pictori. Uneltele acestea iti vor folosi la curatatul corniselor si frizelor, ca sa nu ramana pline, sa iasa in relief. Mai ai grija si fa ca Orice stricaciune a suprafetelor, sau vreo lipsa de la cornise, sa fie indreptate prin gruntuirea aceasta cu ipsos. Cum se face ipsosul cel mai bun pentru gruntuirea panourilor? Acum trebuie sa ai un ipsos care sa fie din cel mai bun, din cel mai marunt, si care se face din acelasi ipsos, dar care este bine curatat timp de o luna de zile, si tinut moale intr-un hirdau. Schimba apa in fiecare zi, ca sa nu se strice, si sa-i ia ipsosului toata fierbinteala, si se va tace moale ca matasea.
Pe urma, se arunca apa, si din el se fac turtite, care sunt lasate sa se usuce; acest ipsos ne este vindut de catre spiteri, noua, pictorilor, si ne folosim de el pentru a gruntui cu ipsos, atunci cand poleim cu aur, sau cand facem reliefuri, sau pentru Orice lucrari frumoase. Cum se gruntuieste cu ipsos din cel mai bun un panou, si in ce fel se leaga cu clei? Cum ai gruntuit cu ipsos mare, ai razuit bine, ai curatit si ai netezit bine si cu bagare de seama, ia ipsos din cel mai marunt, cel mai bun, si — turtisoara cu turtisoara — pune-l intr-un lighean cu apa curata; lasa-l sa traga atita apa cita vrea. Apoi, pune din el putin cite putin pe piatra de frecat si, fara sa adaugi alta apa, frea-ca-l cat se poate de mult. Dupa aceea, pune-l pe o bucata de in, tare si alba; si fa tot asa pana ce nu ti-a mai ramas decat o turtisoara. Apoi stringe-l in aceasta bucata de panza si stoarce-l bine incat apa sa se scurga din el bine de tot. cand ai frecat atat cat iti trebuie (caci trebuie sa-ti atrag luarea-aminte, pentru a nu avea de facut doua feluri de tempera pentru ipsos, lucru care nu ti-ar izbuti), ia din acelasi clei cu care ai legat ipsosul mare; de fiecare data trebuie sa faci cleiul cu care sa legi ipsosul cel marunt de tot si cel mare.
Ipsosul ce! Marunt de tot cere sa fie mai putin legat decat ipsosul cel mare. Motivul? Fiindca ipsosul mare este temelia fiecarui lucru. Si este usor de prevazut, caci nu vei putea scurge atat de mult ipsosul cel marunt incat sa nu ra-mina decat putina apa. Si pentru motivul acesta fa cu curaj un acelasi clei. Ia o ulcica noua, care sa nu fie unsa; si daca are sa fie de sticla, cu atat mai bine, la o turtisoara din acest ipsos si taie-o subtire, cum ai taia brinza; si pune-o in aceasta ulcica.
Dupa aceea, pune clei peste ea; si cu mana incepe si framanta ipsosul acesta, cum ai face o coca pentru minciunele, incet si cu dibacie, ca sa nu iaca spuma. Pe urma ia o caldare cu apa si incalzeste-o bine, si pune in ea ulcica cu ipsosul legat cu clei. Si-n telul acesta fi se pastreaza ipsosul cald si nu fierbe; caci, daca ar fierbe, s-ar strica. cand este caid, іа-ti panoul si, cu pensula de par de porc, destul de groasa si foarte moale, intinge in aceasta ulcica, dar cu cumpatare, nici prea mult nici prea putin; si da o data cu de-amanuntul peste locurile plane, peste cornise si peste frize-frunzisuri. E-adevarat ca la acest prim strat, trebuie — atunci cand il dai — sa treci cu degetele si cu podul palmei netezind si frecind peste ipsos, acolo unde il pui; aceasta se face pentru a uni ipsosul cel marunt cu cel mare. Dupa се-ai facut asa, ia-o de la capat, si da inca o data, cu de-amanuntul, cu pensula, fara a mai freca cu mina. Dupa aceea, lasa sa stea asa, putin, nu atat cat sa se usuce de tot; si da inca o data in cealalta directie, tot cu pensula; si lasa sa stea asa, cum ai facut mai inainte.
Apoi, mai da inca o data, invers; si-n felul acesta, pas-trind mereu ipsosul cald, da fetele de cel putin opt ori. La frunzisuri si alte reliefuri se trece mai usor; dar peste locurile plane nu se poate da prea mult, si aceasta din pricina razuielii care se face dupa aceea.
* Notă: Cennino Cennini - Tratatul de pictura, Editura Meridiane, 1977