Cu toate acestea, panza este suportul cel mai folosit nu numai in epoca noastra si aceasta din numeroase motive: ofera marilor lucrari suprafete intinse, este usoara, poate fi rulata pentru transport, in sfarsit — ceea ce apreciaza multi — contactul deosebit pe care-l ofera pensulei, precum si aspectul datorat grenului. In aparenta, am putea-o considera drept un suport rigid, din moment ce, atat in timpul pictarii, cat si in expozitie, trebuie sa se prezinte intinsa pe sasiu. La inceput, ca este intinsa in asa fel incat o lovitura o face sa rasune ca o toba. Dar aceasta stare dureaza putin si drama incepe. Din diverse motive, tensiunea scade, marcind alternante. Destinderea este un fenomen partial reversibil. Tesatura manifesta uneori tendinta de a se intinde, alteori de a se stringe.
Incetarea starii plane, aparitia cutelor care amintesc faldurile unui drapel marcheaza o crestere a suprafetei. Or, straturile pictate, intarite cu trecerea timpului, rand pe rand intinse, apoi contractate de aceste schimbari, se comporta ca gheata in timpul dezghetului ; fie se comprima formand incretituri, fie se fisureaza in fragmente care se distanteaza intre ele. In secolul al xviii-lea s-a crezut ca este posibila evitarea degradarilor prin modificarea sasiurilor. Vechile sasiuri ale caror colturi erau consolidate prin pene fixe, se inlocuiau, lucru care se practica inca si astazi, cu alte sasiuri ale caror laturi se pot distanta cu ajutorul unor ehei (pene tr. Dupa cum remarca van den bergh, rReluand un vechi joc de cuvinte, "aceasta nu insemna descoperirea cheii misterului". Restauratorii, inapoind un tablou clientului lor, au grija sa spuna: "mai ales sa nu va atingeti de penel. Acestea actioneaza intinzind suprafata pinzei care, din aceasta cauza, este mai mare decat in timpul pictarii.
Deci inainte de pictare folosirea lor s-ar putea justifica, pentru a se evita deplasarea pinzei prinsa in cuie pe sasiu. Folosirea ulterioara ar provoca crapaturile in diagonala studiate de blanc. Pentru a gasi un remediu real, trebuie cunoscute cauzele raului. Cele sunt in doua feluri, una tehnica: procedeele privind filatura si teserea, alta fizica: influenta umiditatii asupra fibrelor textile. Destinderea provocata de prima cauza este permanenta. Cea provocata de a doua cauza este reversibila; ea creste sau scade in functie de starea atmosferei. Deformarea permanenta.
O tesatura este facuta din fire. Se stie ca atunci cand firele sunt continui, ca cele de paianjen, sau ca ale viermelui de matase, ale pinzei metalice sau ale unor tesaturi artificiale o simpla tractiune este suficienta pentru a le lungi. La aceasta se adauga, pentru firele vegetale, influenta structurii lor discontinue, rezultat al torsionarii fibrelor independente care gliseaza unele pe altele la intindere atita timp cat nu sunt fixate. In plus, teserea impleteste firele fara a le intinde cu adevarat. Ghicim cauza atunci cand privim schema unui razboi de tesut. Suveica nu este lansata decat cu o forta redusa si urzeala trebuie sa aiba libertatea de a urca si cobori. Firele se incruciseaza formand nu linii drepte, ci ondulatii mai mult sau mai putin accentuate.
Iata de ce tractiunea deformeaza o panza, chiar daca aceasta este tesuta cu un material inert ca firul de sticla 9 Unele tehnici de fabricare a tesaturilor artificiale permit sudarea fiecarui ochi. Fara indoiala ca acest lucru ar reprezenta pentru noi un mare progres. Asteptindu-l, daca se folosesc produsele traditionale, este indispensabil ca inaintea oricarei operatii de preparare, sa se aduca panza la intinderea ei maxima permanenta. Pentru aceasta trebuie sa ramanem credinciosi procedeului clasic: intinderea cu clestele, urmata de fixarea provizorie in cuie pe sasiul pe care urmeaza sa grunduim. Cel mai bun exemplu al acestei practici ne-a fost dat de restauratorii care, pentru dublare, ca si pentru transfer, trebuie sa reduca la minimum destinderea ulterioara a noilor tesaturi. Aceasta este intinsa fortat cu clestele pe un sasiu solid, mentinandu-se intinderea obtinuta prin fixarea progresiva in cuie.
In aceasta stare ea este spalata, apoi uscata. Umezirea sporeste tractiunea. Uneori, pentru a obtine o intindere si mai mare, se asaza montajul in pozitie orizontala si se sare pe el cu picioarele; fibrele si firele sunt intinse. Dupa uscare, suprafata a crescut, tesatura s-a destins si flutura pe sasiu. Se scot cuiele, se intinde din noii si se repeta scria operatiunilor pana cand panza nu mai cedeaza de loc. Unele procedee de tesere atenueaza deformarile. Astfel pinzele cu motive in zigzag folosite adeseori de veronese, "lucreaza", in maniera unei bolti sau a pavajelor in are de cerc de pe strazile noastre.
Acesta este inversul spalatului "liber", adica fara intindere, practicat, printre altele, pentru cearsafurile de pat, procedeu care reduce tesatura la cele mai mici dimensiuni posibile. El face ca tesatura sa nu mai poata intra la apa. Ne vom da seama de necesitatea acestei operatii daca ne gandim ca ea determina in mod curent o elongatie de la 5 la 10%. Spalarea se face adeseori cu apa calda si cu sapun. Ea se numeste decalare (dezapretare) si prezinta avantajul ca debaraseaza panza de produsele nedorite. Acestea provin, in parte, de la fibra textila, dar mai ales de la adaosurile folosite in filatura si in tesatorie pentru usurarea muncii. Este vorba, in special, de deiurile vegetale al caror rol in fabricatie este mentionat in micul dictionar pe care il are fiecare dintre noi, desi unii tesatori se arata destul de disereti asupra acestei prezente.
Aceste produse sunt incompatibile insa cu cleiurile noastre, in special cu cleiul din piele a carui legatura intima cu materialul textil o impiedica. Fiind sensibile la umezeala, ele sunt greu de dizolvat din nou. Eliminarea lor necesita o spalare serioasa, cu apa fierbinte. O decatare mediocra provoaca numeroase accidente, atribuite de obicei preparatiei. Iata de ce chiar si cele mai categOrice afirmatii ale tesatorilor trebuie controlate, asigurandu-ne, in laborator, ca o noua spalare a tesaturii nu provoaca decat o mica pierdere de greutate. O asemenea neincredere va parea exagerata si fara precedent. O intalnim totusi chiar si in perioada micului artizanat.
Iata un exemplu care dateaza din 1752: ". Un mare cusur este acela pe care li-l transmite (pinzelor, tr. Apretul aplicat in procesul de fabricatie. Daca nu avem grija sa scoatem acest apret printr-o spalare temeinica (si la aceasta ne gandim arareori), ele se incretesc chiar la mult timp dupa ce tabloul a fost pictat si mai ales cand umiditatea locului unde se afla expus a avut timp sa-l atace prin spate, producindu-i pe alocuri umflaturi, ceea ce creeaza un efect cu totul neplacut si iremediabil. Acest lucru trebuie sa-l avem in vedere in primul rand, ceea ce nu este nici dificil, nici costisitor. In astfel de probleme.
* Notă: Havel, Marc - Tehnica tabloului, Editura Meridiane, 1980