Cum unii vin spre arta din dragoste curata, iar altii din sete de castig. Nu fara un puternic imbold sufletesc se indreapta unii spre arta aceasta, simtind pentru ea o dragoste fireasca. Desenind, destoinicia lor se desfata singura, caci natura II impinge de la sine spre asta, fara sa-i calauzeasca vreun mester, ci din imbold sufletesc. Pentru a ajunge insa la aceasta desfatare, trebuie sa-si gaseasca un mester cu care sa se pregateasca, si caruia sa-i dea cu placere ascultare, stind in slujba lui pentru a se putea desavirsi. sunt altii, in schimb, care se indreapta spre arta din pricina saraciei si din nevoia de a trai, adica pentru castig, precum si din dragoste pentru ea; dar, mai presus de toti, demni de lauda sunt acei ce vin spre arta mai sus-amin-tita, din dragoste si din simtamintele lor alese. Cum trebuie sa se pregateasca mai ales cel ce vrea sa-si insuseasca sus-numita arta? Asadar, cel care din imbold sufletesc se simte atras de aceasta virtute, si care vrea mai cu seama sa-si insuseasca aceasta arta, sa se impodobeasca mai intai cu acest vesmint: adica, cu iubire, cu teama, cu ascultare si staruinta.
Si, cat poate mai repede, sa intre ucenic la un mester, care sa-l indrume; si sa-l paraseasca cat mai tarziu cu putinta. Cum iti arata regula din cite parti si ramuri sunt alcatuite artele? Baza artei si inceputul tuturor acestor lucrari tacute cu mana, afla ca sunt desenul si culoarea. Aceste doua parti cer sa stii: sa freci, sau sa macini culorile, sa lipesti, sa intinzi o panza pe cadru, sa o gruntuiesti cu ipsos, sa razui ipsosul, sa-l netezesti, sa ornamentezi cu ipsos, sa pui bol , sa poleiesti cu aur, sa lustruiesti, sa legi culorile cu diferite cleiuri, sa colorezi fondurile , sa scoti tiparul unui desen folosindu-te de carbune pisat, sa adancesti contururile, sa cizelezi, sa reliefezi contururile, sa colorezi, sa ornezi si sa vernisezi pe lemn, adica pe panou. Pentru a lucra pe zid, trebuie sa stii sa uzi, sa tencuiesti, sa faci frize, sa netezesti, sa desenezi, sa colorezi in fresca, sa duci pana la capat pictura in secco, sa faci tempera, sa ornamentezi, sa termini pe zid. Si aceasta este regula marilor mesteri, despre care cu — cu putinul pe care l-am invatat si stiu, am sa-ti vorbesc parte cu parte. In ce fel trebuie sa incepi sa desenezi pe tablita, si in ce randuiala?
Asa, dupa cum am spus, trebuie sa incepi prin desen. Si mai trebuie sa stii in ce randuiala poti incepe sa desenezi cat mai bine. Mai intii, trebuie sa ai o tablita de lemn de merisor, cu fiecare fata de marimea unei palme, bine curatata si neteda, adica spalata cu apa curata, frecata si curatita cu sepia, din aceea de care se slujesc giuvaergiii, la intiparituri. cand tablita aceasta este bine uscata, ia destul os, macinat bine, timp de doua ceasuri, ca nu-i mult, deoarece, cu cat este mai marunt, cu atat mai bine. Apoi, stringe-l si pastrea-za-l infasurat intr-o hartie uscata, iar atunci cand ai nevoie sa pregatesti tablita cu ipsos, ia ceva mai putin de o jumatate de bob din aceasta pulbere de os, sau si mai putin, amestec-o cu scuipat si intinde-o cu degetele peste toata tablita; mai inainte insa de a se usca, tine tablita cu mana stinga, si cu buricul degetelor maini i drepte bate in tablita pana cand vezi ca s-a uscat bine de tot. In felul acesta, tablita este ecoperita deopotriva cu pulbere de os , atat intr-un loc cat si-ntr-altul.
* Notă: Cennino Cennini - Tratatul de pictura, Editura Meridiane, 1977