Mirosul si gustul. Amareala si duhorile. Mirosurile si gusturile au si ele rolul lor in faurirea ideilor noastre de maretie ; dar acest rol este mic, slab prin natura lui, si limitat ca sfera de actiune. Asadar, voi remarca doar ca nici un fel de mirosuri sau gusturi nu pot produce o senzatie puternica, decat lucrurile excesiv de amare si duhorile insuportabile. Este adevarat ca aceste moduri de a afecta mirosul si gustul, cand snit in deplinatatea puterii lor si apasa direct asupra simturilor noastre sunt pur si simplu penibile si niciodata insotite de vreo placere sau desfatare: in schimb, cand sunt moderate, ca intr-o descriere sau naratiune, ele devin surse de sublim la fel de autentice ca oricare alta, si intemeindu-se pe exact acelasi principiu al unei Dureri moderate.. .cupa amaraciunii" ; a goli "amarul pahar al soartei" ; merele amare ale "sodo-mei". Toate acestea sunt idei perfect adecvate unei descrieri sublime.
Si nici nu putem spune ca este lipsit de sublim pasajul urmator din vergiliu, in care duhoarea exalata de albu uneia se imbina in mod atat de fericit cu oroarea sacra si intunecimea acelei paduri profetice: ai тех sollicitus monstrorum oraculi fauni fatidici genitoris adit, luscosque sub alta consulit albunea, nemorum que maxima sacro fonte sonat; saevamque exhalat opaca mephitim deci, ingrozit de vedenii, latinus pe-ora-colul faunic. Vraciul parintelui sau, il intreba ducin-du-se-n codri sub albunea: mai sfant decat toate fintinele acesta suna-n izvor si-ntunerecu-i ; varsa mefiticii aburid. In cartea a vi-а si intr-o descriere intru totul sublima, nu sunt uitate nici duhorile otravite pe care le exala acheronul, iar descrierea este in perfecta armonie cu celelalte imagini in randul carora este introdusa: largi aparate imprejur de pustiile lacuri, de codrii. Plini de-ntunerec: ре-acolo n-aveau o putinta sa alerge. Nepedepsite nici pasari in grabnice zboruri, caci astfel: aburi din negrele guri isi urca-ameteala spre ceruri. Am adaugat aceste exemple pentru ca unii prieteni, pentru a caror judecata am mare respect, erau de parere ca daca sentimentul se infatiseaza singur, gol-golut, ar fi supus la prima vedere ridicolului si satirei ; dar cu imi inchipui ca acest lucru isi are cauza primordiala in considerarea amaraciunii si duhorii dimpreuna cu ideile josnice si vrednice de dispret, de care, trebuie sa marturisim, sunt adeseori legate ; o asemenea imbinare degradeaza sublimul in toate cazurile, la fel ca si in acestea. Dar este una din incercarile la care poate fi supus sublimul unei imagini, nu daca se degradeaza cand este asociat cu idei josnice ; ci daca — imbinandu-se cu imagini ale unei grandori acceptate — intreaga compozitie este mentinuta cu demnitate.
Lucrurile teribile sunt intotdeauna mari ; dar cand lucrurile poseda trasaturi dezagreabile, sau cele care contin intr-adevar un grad oarecare de pericol — insa de pericol usor de infrint — sunt pur si simplu odioase ; asa sunt broastele riioase si paianjenii. Despre senzatie nu se mai poate spune mare lucru afara doar de faptul ca ideea Durerii fizice, sub toate formele si in toate intensitatile chinului Durerii, torturii, suferintei, genereaza sublimul ; si in acest sens nimic altceva nu-l poate produce. Nu este nevoie sa mai aduc aici alte exemple, Intrucat cele prezentate in sectiunile anterioare ilustreaza pe larg o observatie care de fapt necesita doar putina atentie acordata naturii pentru a putea fi facuta de toata lumea. ajungand astfel la capatul acestei treceri in revista, toate cauzele sublimului relerindu-se la ansamblul simturilor, prima mea observatie (sectiunea vii) va fi privita ca foarte aproape de adevar: si anume ca sublimul este o idee ce tine de instinctul de conservare. Asadar, este una din cele mai impresionante din toate cite le avem. Si cea mai puternica emotie este emotia nelinistii si de ea nu tine nici o placere izvorita dintr-o cauza pozitiva. Nenumarate exemple, pe langa cele deja pomenite, ar putea fi aduse in sprijinul acestor adevaruri si s-ar putea eventual trage o serie intreaga de concluzii folositoare pe baza lor.
Sed fugit interea, fugit irrevocabile tempus singula diim capii circumvectamur amore. "fuge-ntr-acestea si fuge, lipsit de intoarcere (timpul) cat din placerea de-a spune, pe loc ne opresc amanunte.
* Notă: Burke, Edmund - Despre sublim si frumos, Editura Meridiane, 1977