Desi efectele negrului sunt suparatoare la origine, nu trebuie sa consideram ca ele raman intotdeauna la fel. Obisnuinta ne impaca cu toate lucrurile. Dupa ce am fost deprinsi sa vedem obiecte negre, groaza scade, si lustrul, luciul sau netezimea — ori vreo alta particularitate agreabila a unor corpuri de aceasta culoare, — indulcesc in oarecare masura groaza si severitatea naturii lor initiale; si totusi, natura primei impresii staruie inca. Negrul va avea intotdeauna in el ceva melancolic, pentru ca organele senzoriale vor receptiona intotdeauna ca prea violenta trecerea de la alte culori la negru ; sau daca negrul ocupa intregul cimp vizual, atunci va fi intuneric ; si ceea ce s-a spus despre intuneric se va aplica si aici. Nu intentionez sa intru in toate amanuntele despre care s-ar putea spune ca ilustreaza aceasta teorie a efectelor luminii si intunericului ; si nici nu voi cerceta toate efectele diferite produse de felurite modificari si imbinari ale acestor doua cauze. Daca observatiile anterioare au vreun temei in natura, le socot intru totul indestulatoare pentru a explica Orice fenomen ce se poate naste din diferitele imbinari ale negrului cu alte culori. Ca intra in toate amanuntele ori a raspunde la toate obiectiile, ar fi o truda fara sfarsit.
Nu am urmat decat caile principale si vom pastra aceeasi conduita pe tot parcursul cercetarii noastre asupra izvoarelor frumusetii. Cauza fizica a dragostei. cand avem in fata noastra obiecte care starnesc dragoste si multumire, in masura in care mi-am putut da seama, trupul nostru este afectat cam in felul urmator: capul se inclina intr-o parte ; pleoapele sunt mai inchise decat de obicei, iar ochii se rostogolesc incetisor, cu o inclinare spre obiectul respectiv, gura este intredeschisa si respiratia incetinita, intrerupta din cand in cand de un oftat usurel: intregul trup este linistit, iar mainile atirna de o parte si de alta, fara a fi ocupate in vreun fel. La toate acestea se adauga un simtamint interior de induiosare si alean. Aceste aparente sunt intotdeauna proportionale cu gradul de frumusete a obiectului si cu sensibilitatea observatorului. Si aceasta trecere de la nivelul cel mai inalt al frumusetii si sensibilitatii, pana la cel mai scazut nivel al mediocritatii si indiferentei, si efectele lor corespunzatoare, ar trebui sa fie retinute, altfel aceasta descriere ar putea parea exagerata, ceea ce cu siguranta nu este cazul. Dar din aceasta descriere este aproape imposibil sa tragem concluzia ca frumusetea actioneaza prin destinderea partilor solide ale intregului sistem.
Exista toate aspectele exterioare ale unei asemenea relaxari ; si o relaxare oarecum sub nivelul tonusului natural mi se pare a fi izvorul oricarei placeri pozitive: (cine nu cunoaste acest gen de expresie obisnuit in toate vremurile si in toate tarile, care spune ca placerea ne imblinzeste, ne destinde, ne topeste, ne induioseaza, ne dizolva? Glasul unanim al omenirii, credincios simtamintelor ei, concura in a afirma acest efect uniform si general; si cu toate ca s-ar gasi poate vreun caz particular si ciudat in care apare un grad considerabil de placere pozitiva, fara toate caracteristicile relaxarii, nu trebuie din aceasta pricina sa respingem concluzia trasa din concursul multor experiente, ci trebuie sa o pastram inca, finind totusi seama de exceptiile ce pot surveni, conform regulei judicioase stabilite de sir isaac newton in cartea a treia a opticii sale: in criticai review citim: "dar cum se impaca aceasta teorie cu tulburarea si extazul stir-nit atat de des de frumusete ?... Sa citam dintr-o balada englezeasca: privind, mi se aprinde-n piept vapaie zvicneste singele in iuti suvoaie nadejde, ris si teama trec pe rand si desfatarea se revarsa-n gand". Dupa cate imi inchipui, pozitia noastra va fi confirmata fara putinta de tagada daca vom putea arata ca lucrurile pe care le-am observat deja a fi adevaratele constituente ale frumusetii, au chiar si atunci cand sunt luate separat tendinta fireasca de a relaxa fibra musculara. Si daca fara doar si poate trebuie sa se accepte ideea noastra ca infatisarea trupului omenesc, cand toate aceste elemente constitutive sunt unite laolalta in fata organelor senzoriale, promoveaza si mai mult aceasta parere a noastra, atunci sunt convins ca ne putem permite sa tragem concluzia ca pasiunea numita dragoste este produsa de aceasta relaxare. Pe baza aceluiasi rationament pe care l-am folosit in cercetarea cauzelor sublimului, putem conchide aidoma ca — pricinuind o relaxare corporala — un obiect frumos infatisat simturilor stirneste astfel dragoste in mintea noastra ; asadar, daca pasiunea si-ar avea originea initiala in minte, o relaxare a organelor exterioare va urma neaparat, intr-o masura corespunzatoare cauzei. Desi afirmatiile facute pe baza inductiei din experienta si observatii nu reprezinta o demonstratie a concluziilor generale, totusi este modul cel mai bun de discutie pe care-l permite natura lucrurilor, si poate fi considerat cu atat mai puternic, cu cat deductia este mai generala.
Si daca nu se produce nici o exceptie de la fenomenele respective, concluzia poate fi decretata ca generala. In schimb, daca ulterior se produce vreo exceptie de la experiente, atunci ea poate incepe sa fie decretata, cu exceptiile respective". De ce este frumoasa netezimea. Pentru a explica izvorul adevarat al frumusetii vizuale, recurg la ajutorul celorlalte simturi. S-ar parea ca netezimea este una din principalele cauze ale placerii pentru pipait, gust, miros si auz, si atunci nu este deloc greu sa recunoastem ca ea reprezinta un element constituent al frumusetii vizuale ; in special, asa cum am aratat mai inainte, aproape fara exceptie, aceasta calitate se gaseste la toate corpurile socotite printr-un consens general frumoase. Nu incape nici un fel de indoiala ca acele corpuri care au o infatisare aspra si colturoasa stirnesc si contracta organele simtirii, pricinuind o senzatie de suferinta provenita din incordarea sau stringerea violenta a fibrelor musculare. Dimpotriva, contactul cu corpurile netede aduce relaxare; mingiierea blanda a unei maini cu pielea neteda alina Durerile si crampele violente si relaxeaza partile in suferinta de incordarea lor nefireasca ; asadar, foarte adesea ea are un efect destul de insemnat in eliminarea umflaturilor si obstructiilor.
* Notă: Burke, Edmund - Despre sublim si frumos, Editura Meridiane, 1977