, dara eclerajul este adecvat. In plus, limitele intre care ei camine inca eficace sub intensitatile luminoase cele mai diferite sunt extrem de largi. Noaptea putem zari o luminare aprinsa la o distanta de zece kilometri, dupa cum ne putem dispensa de ochelari de soare ca sa contemplam o plaja in plin soare de amiaza. Exista oare pelicule fotografice capabile de astfel de performante? Cu toate acestea, asa dupa cum o lumina slaba ne limiteaza perceptia vizuala conferindu-i ceva anume, noi va trebui sa punem un filtru care sa opreasca Orice urma de ultraviolete. Cu riscul de a parea demodat, reamintim aici interesul pe care-l prezinta umbrela de soare pentru piei ura in aer liber. Este clar ca daca soarele ne vine din spate, lumina rare cade pe tablou este mai puternica decat cea din interiorul unde va fi expus acesta.
La intoarcere, culorile, acordare in aceste conditii, pot sa distoneze, sa fie tipatoare. Umbrela redute aceasta diferenta de luminare. Cei care picteaza in color du jour sunt adesea stanjeniti de lumina care filtreaza prin piaza preparata cu un strat prea subtire. Este. Usor de remediat. Aceasta lipsa de opacitate. Plinind un ziar indoit intre dosul pinzei si marginile sasiului.
Acest lucru este atat de adevarat, observa іегіьёгё, incit, de pilda, vopsitorii de textile apreciaza galbenul prin cantitatea de albastru pe care trebuie sa o adauge ca sa obtina un anumit verde. Metoda care permite sa se compare in acelasi timp puterea coloranta a galbenurilor (prin cantitatea de albastru adaugata pentru a ajunge la tonul verde despre care este vorba) si nuanta lor (caci un galben deschis, citron, va da un verde mai aprins decat un galben inchis, portocaliu). Prin diferentele de vivacitate a versurilor vor fi comparate galbenurile. Cu atat mai mut cu cat este sa facem o comparatie valabila intre ochi si pelicula fotografica, nu ar putea fi vorba in cazurile de fata, decat sa lucram in "instantaneu". Toti cei care au facut filme pentru cinematografie cunosc aceasta problema. Un caracter acromatic, aceasta este afectata si de un efect de saturatie sub o lumina foarte vie. Ca sa revenim la o comparatie precedenta, sa ne gandim la blocarea acului uniti aparat, indicator, a unei balante automate de pilda, pe care am pune o greutate prea mare.
Intrucit decolorarea pigmeul ilor relinieni este cu atat mai accentuata cu cat ssunt mai puternice radiatiile la care sunt sensibili, putem ghici ca exista o limita la reactia produsa. Limita este atinsa l inii mi mai exista nimic de decolorat, deci nimic capabil sa inregistreze in plus. Acestei saturatii II corespunde un fel de orbire. Ea se poate produce in lumina alba, unde este concentrat tot spectrul. Aceste este, impreuna cu alte vauze de natura fizica, motivul fiziologic pentru care culorile sunt "rtiincalfi" atunci cand soarele este foarte puternic. Dar daca violenta intensitatii nu este cauzala decat do unele radiatii, doar receptorii insarcinati sa le delecteze vor fi afectati de blocaj. Sensibilitatea noastra va deveni, deci, specific mediocra in ce.
Priveste culoarea corespunzatoare acestor radiatii, dar va ramane aproximativ normalii pentru celelalte. Reconstituirea pigmeul ului ret inimi dupa suprimarea cauzei distructive este un fenomen chimie care nu se produce instantaneu. Se va scurge un anumit rastimp in cursul caruia aceasta saturatie partiala se va numi ine. Aceasta ne explica de ce ochiul, daca intalncsle in acest interval la timp un obiect colorat diferit, II va percepe toate radiatiile, cu exceptia celor comune cu impresia precedenta, chiar daca acestea sunt prezente. Este vorba aici de o adevarata si distractie. In mod special deci, daca privim un alb, nu-l vom vedea ca atare, ci diminuat cu culoarea pe care privirea a parasit-o, adica vom percepe doar complementara acesteia. In loc de alb, vom putea spune ca vedem gri sau un ton rupt, si vom deduce cu usurinta senzatia finala.
Acesta este motivul ca sa ne intoarcem la cazul luminii albe cand privirea paraseste o sursa luminoasa puternica pe care a fixat-o indelung aparitiei petelor negre care ne dau o veritabila imagine negativa.
* Notă: Havel, Marc - Tehnica tabloului, Editura Meridiane, 1980