Poate oare nega cineva, dintre cei trecuti de adolescenta, rolul stimulator al dragostei in dezvoltarea psihica a indivizilor umani?. Poate pretinde vreun ipocrit ca atunci cand un barbat intalneste o femeie el o priveste intotdeauna ca pe un om si numai dupa aceea, daca este cazul, ca pe o femeie? Nu cumva este invers? Nu-si mai aduce nimeni aminte ca "idilele" incep inca de la gradinita?. De ce atunci educatia sexuala incepe, daca incepe, mult mai tarziu? Uneori mult prea tarziu. E un subiect minor sau este o primejdioasa "refulare?
Poate fi "minor" ceva ce tine de om, de sanatatea si realizarea lui plenara? cat de vinovat poate fi analfabetismul sexual de stirbirea sanatatii fizice si mintale a noastra si a copiilor nostri. Pornim de la premisa falsa ca intreg acest capitol al vietii omului este un "rau necesar care se rezolva de la sin". Pe parcursul vietii individului? E adevarat, "se rezolva". Dar ati observat cu cita risipa de energie si simtire umana, uneori, cu cite "scurtari" de destine omenesti? Putine casnicii nereusite ati vazut din pricina unor nepotriviri sexuale propriu-zise sau din pricini mai sofisticate,.
Dar nu mai putin reale, care dupa freud —. Dar si dupa noi — pot fi socotite drept manifestari ale sexualitatii in comportamentul zilnic? Ce se intelege, de fapt, prin "sexualitate"? "se poate spune — remarca freud — ca toate acele diferente existente intre sexe sunt "sexuale",. Dar precizarea ar fi pe cat de vaga pe atat de larga. Daca, in schimb, numiti "sexual" tot ce se raporteaza la indeplinirea propriu-zisa a actului sexualva apropiati de aceia care identifica sexualitatea cu lipsa de decenta". Sexual si indecent sunt notiuni complet diferite.
Actul procrearii este insotit, prin varste, de alaiul numeros al unor manifestari aparent "nesexuale", pentru ca nu sunt indecente. Un sarut, de exemplu, are caracter sexual fara a fi totusi indecent. O bolnava (nevroza ei se datora — dupa freud — ciocnirilor provocate de unele porniri sexuale) avea in timpul crizei, convulsii, contractii asemanatoare cu cele pe care le are o femeie ce naste. Chemat la patul ei, medicul curant precizeaza, contrazicandu-l, chipurile, pe freud care vedea prea multe cauze sexuale: "nasterea nu are nimic sexual" ("pentru el, spune freud, sexual inseamna, de buna seama, indecent"). In concluzie, "sexual", in acceptia pe care i-a dat-o freud nu este un termen usor de definit. Continutul lui umple, cu generozitate, un spatiu cuprins intre componenta indecenta a unui act sexual si grandoarea unei capodopere a geniului uman. Daca "somnul ratiunii naste monstri", o anume sublimare, binecuvintata, a elementarelor porniri sexuale (or fie ele, toate, chiar atat de "elementare"?)
Duce la minuni ale artei, ale stiintei, ale tehnicii, asigura un anume progres al civilizatiei si, prin el, duce la deplinatatea evolutiei speciei pornite pe spirala in sus nu numai prin natura ci si prin cultura. Ne scandalizeaza legatura "fortata" dintre "sexual" si "genial"? Sa nu respingem, totusi, ideea oricarei interrelatii; legea conexiunii universale, si nu numai ea, nu ne permite s-o respingem. Care este greseala lui freud? De ce este acuzat? Ca ne umileste, ca jigneste inalturile fiintei umane coborindu-le la nivelul pornirilor sexuale?dar, daca schimbam unghiul de vedere, el poate ca a vrut sa urce, sa cheme din inconstient toate pornirile umane, inclusiv cele "rusinoase", la constiinta, la ratiune, sa ofere celui mai distins creier de pe terra una din cheile bogatelor sale lumi subterane, ca acesta sa le cerceteze, sa poata judeca, discerne in cunostinta de cauza. Opera lui freud a fost si este interpretata in moduri diferite.
Centrat pe un anume domeniu, pe un anume manunchi de idei, freud a scapat din vedere alte idei. Mi se pare intru totul explicabil: cite idei am putea explora noi insine deodata, in profunzime si pe teren necunoscut, cu nisipuri miscatoare, cu anomalii magnetice, cu prejudecati, refulari, vise, simboluri incilcite, imagini haluci-natorii inselatoare? Mai folositor mi se pare sa vedem ca de la el ne-a ramas "o sticla pe jumatate plina" decat una "pe jumatate goala". Psihanaliza, ca teorie si metoda, se cerea, fireste completata, dezvoltata. Pozitiile hipercritice indica cu destula precizie "calciiul vulnerabil" al nou-nascutelor idei si teorii.
* Notă: Grosu, Eugenia - Tainele creierului uman, Editura Albatros, 1977