Tempera aceasta se mai poate face si-ntr-alt fel. Ca sa freci huma, ia albusul de ou, si asa intreg pune-l pe piatra de frecat. Apoi ia huma prefacuta in pulbere si framant-o cu acest albus. Dupa aceea, freac-o bine de tot; si cand fi se usuca in maini , adauga pe piatra apa foarte curata si limpede. Apoi, dupa ce este bine frecata, subtiaz-o cu apa curata, ca sa curga din pensula; si, in acelasi fel cum am spus mai sus, da de trei sau patru ori pe panou. Nepricepandu-te prea mult, felul acesta de a lega este mai sigur pentru tine decat cealalta tempera. Acopera bine panoul, sau placa de lemn, si fereste-o de praf, dupa cum ti-am mai spus.
Cum se poate pune aur cu pamant-verde pe panou? Mai poti face dupa cum obisnuiau cei vechi, adica sa acoperi tot panoul cu o panza intinsa, si asta mai inainte de a gruntui cu ipsos; si poti pune aur cu pamant-verde, frecind pamantul acesta verde, dupa cum vrei, cu una din aceste doua tem-pere pe care fi le-am descris mai sus. In ce fel se pune aur pe panou? Cum vine vremea dulce si umeda, si tu vrei sa poleiesti cu aur, ia panoul si rastoarna-l pe doua capre. Ia pamatuful de pene, si matura bine; ia, apoi, un cutitas razuitor, si cu mana usoara, inconjoara fondul gruntuit cu huma. Daca este vreo murdarie, vreun nodulet, sau vreun graunte de ceva, inlatura totul cu desavirsire. Ia putina scama din panza de in, si lustruieste huma aceasta, dar cu multa bagare de seama.
Daca ai lustrui-o cu dantela, ar fi si mai bine. Dupa ce ai lustruit-o si-ai curatat-o bine, ia un pahar aproape plin cu apa limpede, foarte curata, si pune intr-insul un pic de tempera din aceea de albus de ou. Si daca ar fi putintel rinced, cu atat mai bine. Amesteca-l bine cu apa din pahar. Ia o pensula groscioara, de par de veverita, facuta din varfurile cozilor, cum ti-am spus mai inainte; ia aurul, din cel mai bun, si, cu un clestisor, apuca usor foita de aur. Sa ai pregatita o hartie taiata in forma de patrat, mai mare decat foita de aur, si rotunjita la toate colturile. Tine-o in mana stinga, si, cu pensula in mana dreapta, uda din suprafata gruntuita cu huma atat cat poate sa cuprinda foita de aur pe care o tii in mina.
Si uda locul deopotriva peste tot, pentru a nu II pe suprafata gruniuita cu huma o cantitate mai mare de apa intr-un loc decat intr-altul; apoi, pune — cu bagare de seama — aurul, cu apa, peste huma; dar fa in asa fel ca aurul sa depaseasca hartia cu o latime de sfoara, ca sa nu se ude fata hartiei. Ei bine, de-ai facut ca aurul sa atinga apa, retrage-ti de indata si repede mana cu hartia. Si daca vezi ca aurul nu s-a prins in intregime de apa, ia un pic de vata curata si, cat poti mai usor, apasa pe aur. Si-n felul acesta pune si celelalte foite. Si-atunci cand uzi pentru a doua foita, fereste-te de a trage cu pensula pe langa foita pusa, ca nu cumva apa sa treaca peste ea. Si fa ca foita pe care o pui sa se suprapuna peste cea intinsa inainte, dar numai cu o latime de sfoara; mai intai sa sufli peste ea, pentru ca aurul sa se lipeasca de partea unde s-a suprapus inainte. Cum ai pus trei foite, revino si apasa cu vata pe cea dinainte, si, suflind peste ea, iti vei da seama daca are nevoie de vreo imbunatatire.
Atunci, sa fii pregatit cu o pernita de marimea unei caramizi, sau a unei pietre arse, adica o seindura bine netezita, acoperita cu o piele foarte buna si foarte alba, neunsa; din acelea din care se fac incaltarile denumite sovalti. Tintuieste-o, intinde-o bine si umple-o — intre lemn si piele — cu putini cilti. Apoi, pe aceasta pernita, pune o foita de aur bine intinsa; si cu un cutit bine ascutit taie aurul acesta in bucatele, dupa cum iti trebuie pentru stricaciunile care ra-min; cu o pensula mica si ascutita, de par de veverita, uda cu tempera locurile cu stricaciuni; si, umezind cu buzele varful pensulei, va fi de ajuns pentru a lua bucatica de foita de aur si a o pune deasupra stricaciunii. cand ai umplut bine fetele, incat fi se par bune si gata pentru ziua in care le poti lustrui (cum iti voi spune cand vei avea de pus cornise si frunze), ai grija sa aduni bucatelele la fel cum face mesterul pavagiu, care vrea sa paveze strada: ca sa risipesti cat mai putin aur, pune deoparte се-ti prisoseste, si acopera cu batiste albe aurul pe care l-ai pus.
* Notă: Cennino Cennini - Tratatul de pictura, Editura Meridiane, 1977