Mai mult decat mesterii, va trebui sa desenezi tot timpul dupa natura! Deci, fii cu luare aminte! Cea mai desavirsita calauza pe care o poti avea, ca si cea mai buna directie pe care o poti urma spre poarta sarbatoreasca a desenului, este natura. Ea intrece toate modelele, si numai pe ea trebuie s-o urmezi cu inflacarare, sa te increzi totdeauna in ea, si mai cu seama atunci cand vei incepe sa te pricepi cat de cat in ale desenului. Sa lucrezi fara intrerupere, sa nu lasi sa treaca vreo zi fara sa fi desenat ceva, caci, oricat de putin ar fi, tot va fi ceva, si te va duce la desavirsire. Cum trebuie sa-ti duci viata cinstit si cu grija pentru mainile tale, si-n ce tovarasie, si-n ce fel trebuie sa incepi a desena dupa figurile din biserici si capele? Viata trebuie sa-ti fie intotdeauna cumparata, ca si cum ai fi invatacel in teologie sau filosofic, sau in oricare alta stiinta, adica sa nu III lacom la mancare si la bautura, sa maninci cel mult de doua ori pe zi, luand mese usoare si satioase, lunii vinuri slabe, pastrindu-ti mana sanatoasa si ferind o de oboseli, ca aruncatul pietrelor, sulitelor, si de multe alte lucruri ce sunt potrivnice maini i, care II pot fi vatamatoare.
Si mai este inca ceva care — de nu vei pastra masura —, II poate dauna maini i, facand-o sa tremure, sa zboare prin aer mai ceva de cum zboara o frunza in vint. Si aceasta se va intampla de-ti vei petrece tot timpul in tovarasia femeilor. Dar sa ne intoarcem la treburile noastre. Mai ai nevoie de niste scoarte usoare, facute din foi de hartie incleiate, sau din scindura subtire, de forma patrata, si de marime cat sa poata incapea intre ele o foaie de hartie de format dublu, sau o jumatate; scoartele acestea iti vor folosi ca sa-ti tii desenele, si, de asemenea, pentru a putea pune pe ele coala pe care desenezi. Apoi, mai este ceva. Pleaca la drum totdeauna singur, sau insotit de oameni care au de facut ceea ce faci tu, si care nu au cum sa-ti abata gandul de la treaba. Si cu cat acestia or sa fie mai priceputi in ale desenului, cu atat va fi mai bine pentru tine.
Cand te afli in biserici sau in capele si incepi sa desenezi, uita-te mai intai cat de mare fi se pare ca este subiectul sau figura pe care vrei s-o copiezi, si uita-te unde sunt to-s nurile intunecoase, cele pe jumatate intunecoase, si cele luminoase; aceasta inseamna ca ai de dat umbrele cu tenta de cerneala, ca ai de pastrat cimpul pentru tonurile pe jumatate intunecoase, ca ai de dat luminile cu alb de plumb etc. Cum trebuie sa incepi a desena pe hartie cu carbune, si cum trebuie sa te incredintezi de masura figurii, si sa intaresti trasaturile cu condeiul de argint? Ia mai intai un carbune ascutit, la iei cu o pana' sau cu un condei; si cea dintai masura pe care trebuie s-o iei — mai inainte de a te apuca de desenat —, este aceea a uneia din cele trei parti pe care le are fata, si care-i impartita in trei masuri egale: capul, fata, si barbia cu gura. luand una din aceste masuri, iti va sluji drept calauza pentru intreaga figura, pentru cladiri, de la o figura la alta; si calauza aceasta a ta este desavarsita, caci — slujindu-te de inteligenta — vei sti cum sa folosesti mai sus amintitele masuri. De aceste mijloace te vei folosi cand subiectul sau figura vor fi la inaltime prea mare si nu vei ajunge cu mana la ele pentru a le lua masura. Inteligenta trebuie sa te indrumeze, si vei gasi adevarul ur-mind aceasta cale. Si daca prima trasatura a figurii tale, sau a subiectului tau, nu se potriveste cu masura luata, cu armonia intregului, ia atunci o pana de gaina sau de gisca, si cu fulgii freaca si scutura ceea ce ai desenat cu carbune: desenul va dispare de indata.
Si reincepe de la capat, si aceasta de-atitea ori pana ce vezi ca masura figurii se potriveste cu aceea a modelului; si-apoi, cand iti dai seama ca-i destul de izbutit се-ai facut, ia condeiul de argint si urmareste contururile si marginile desenului tau, atingindu-le usor; si fa la fel si cu cutele mai deosebite. Dupa ce ai facut aceasta, ia din nou pana si freaca bine carbunele, si-ti va ramane desenul intarit cu condeiul. Cum trebuie sa desenezi si sa dai umbre pe hartie colorata cu acuarela, si-apoi sa dai lumini cu alb de plumb? cand ai capatat indeminarea de a da umbre, ia o pensula moale si cu varf ascutit, si cu cerneala subtiata cu apa, pusa intr-un borcanas, incepe sa tragi cu pensula miscarea cutelor mai de seama; apoi, potriveste umbrele cutelor, dupa miscarea lor. Acuarela aceasta trebuie sa fie facuta cu apa putin colorata, si pensula trebuie sa fie totdeauna aproape uscata; nu te grabi, si da umbrele treptat, intorcindu-te mereu cu pensula in locurile cele mai intunecoase. Stii ce se va intampla? Daca aceasta apa este putin colorata si dai umbrele fara sa te grabesti, si cu placere, ele vor ajunge sa fie stravezii, ca un fum.
Nu uita sa minuiesti pensula totdeauna pe lat. cand ai terminat de dat umbrele in mod desavirsit, ia o picatura sau doua de cerneala si adauga la acuarela, amestecand bine cu pensula. Pe urma, la fel ca mai inainte, cauta si adanceste cutele cu pensula, dar fii cu multa bagare de seama la prima lor forma, avand tot timpul in minte ca datul umbrelor trebuie impartit in trei parti: una — umbra; alta — culoarea cimpului hartiei; ultima — datul luminilor. cand ai facut asa, ia un pic de alb de plumb, bine frecat cu guma arabica (mai incolo am sa-ti arat cum trebuie sa subtiezi si sa topesti sus-zisa guma, si-am sa-ti vorbesc si despre toate tem-perele ;) in Orice caz, este de ajuns putin alb de plumb. Sa ai intr-un borcanas apa curata, in care sa inmoi pensula si s-o ireci apoi cu albul de plumb, mai cu seama daca este uscat. Apoi, intinde-l in podul palmei, sau pe degetul cel marc, indrep-tind si storcind pensula, si descarcind-o de vopsea, ca sa fie aproape uscata. Si incepe sa dai, cu latul pensulei, in acele locuri unde trebuie sa fie alburile pentru relief; si, fara intrerupere, da de mat multe oii cu pensula, minuind-o cu pricepere.
Apoi, la tel iei uri, acolo unde sunt partile cele mai iesite in afara, ia o pensula cu varful ascutit, si cu alb de plumb, intareste aceste locuri luminoase. Pe urma, cu o pensula mica, cu cerneala curata, intareste trasaturile cutelor, conturul nasului, ochilor, ca si firele zbirlite ale parului si barbii.
* Notă: Cennino Cennini - Tratatul de pictura, Editura Meridiane, 1977